forum.slabute.ro

forum.slabute.ro (http://forum.slabute.ro/)
-   Arhiva jurnale slabit (http://forum.slabute.ro/arhiva-jurnale-slabit/)
-   -   Jurnal de Puffoasa (http://forum.slabute.ro/arhiva-jurnale-slabit/jurnal-puffoasa-11128.html)

Puffoasa 21 feb 2012 16:26:16

Jurnal de Puffoasa
 
Buna slabutelor,

Eu sunt Ioana, am 26 de ani si ieri de dimineata aveam 120 Kg [*elefant*]
Chiar daca va citesc de ceva vreme , abia acum m-am hotarat sa fac ceva cu viata mea, sper doar sa nu esuez ca balenta(ce sunt) la mal ca pana acum.
O sa scurtez pe cat se poate povestirea mea.
Ca sa incep cu inceputurile.. de mic copil am fost cum spune " grasa si frumoasa" nu stiu cat de frumoasa da grasa am fost cu siguranta ;;) Si toti puneau greutatea mea pe traiul frumos si sanatos de la bunica.. ba e de la aer.. ba e de la lapticul de capra .. era de la orice mai putin de la stilul meu haotic de a manca. Un punct critic a fost in momentul in care la varsta de 12 ani ai mei m-au internat la Parhon.. si ce credeti.. aveam 91 de kg la 12 ani, da da , ati citit bine 91de KILOGRAME ;) Au urmat analize peste analize si ghiciti ce.. eram sanatoasa tun, nu aveam nici urma de glanda sau orice ceva... aveam doar 2, 3 guri in plus cu care mancam.
Si uite asa mi-am petrecut eu o luna de zile in spitalul mai sus mentionat, si cu folos.. am slabit aproximativ 12 kg, nu imi amintesc exact. Ca sa nu imi istorisesc toata viata.. o sa va spun ca intr-un final am ajuns la 68 de kg , doar ca usor usor am scapat ca porcul in laturi :@)
Cam de atunci si pana acum am facut nenumarate greseli.. de la ceaiuri de slabit.. pastile.. cure drastice.. orice auzeam incercam, si ce credeti m-am ingrasat la loc .
Acum am sa sar cativa ani in povestirea mea si o sa va povestesc cele mai triste momente din viata mea care mi-au adus ultimele 25 de kg care s-au depus in ultimii 2 ani si jumatate.

Acum aproximativ 2 ani tatal meu s-a ingrasat foarte tare , aproximativ 30 de kg in 8 luni.. i se declasase glanda tiroida. A fost operat si la 3 zile, a decedat. Pentru mine momentul cand am ajuns acasa dimineata de la munca si mi-am gasit mama si logodnicul in doliu si pe tata vi-l imaginati cum , a fost un puternic soc . Trec foarte repede peste subiect pentru ca lacrimile nu mi le pot stapanii
Dupa pierdera tatalui meu.. mama mea a hotarat sa plece din tara la munca, sprijinul financiar al familiei nu mai era. Si uite asa m-am vazut eu singura, cu prietenul meu , fara mama, fara tata, fara frati sau surori. Alt moment greu cu care foarte greu m-am obisnuit.
Si acum "cireasa de pe tort" in noiembrie 2010 am ramas insarcinata, am simtit in momentul acela ca acel gol pe care-l lasase tata si mama se umplea considerabil.. si s-a umplut pana-n luna a 7-a cand in noaptea de Inaltare , pe 2 iunie am pierdut sarcina, un baiat , care la ultima ecografie morfofetala(22 de sapt) era sanatos si bine dezvoltat. Se pare ca aveam o problema de sange .. iar placenta si cordonul ombilical nu-si faceau treaba cum trebuie, chiar daca in ultima luna imi faceam injectii in burta pentru trombofilia de care "sufeream". Noaptea aia a fost crunta pentru mine si n-o spun numai pentru ca am pierdut sarcina.. ci si pentru ca se pare ca bebelusul era mort de aproximativ 10 zile , timp in care eu am fost internata-n maternitate repetand doctorilor ca nu imi mai simt copilul , ce mi se raspundea.. nu va mai spun.. ca ma apuca nervii
Si uite asa Ioana, adica eu :) m-am refugiat in mancare, mai aveam putin si ma incuiam in frigider si inghiteam si cheia, de foame :)), acum stau si ma gandesc.. daca aveam de ales intre o depresie grava si 20 de kg in plus, care este raul mai rau?

Si uite asa am ajuns in ziua de azi, defapt de ieri.. cand m-am cantarit si am vazut 120 de kg, mai ceva ca o purcica. Culmea.. nu m-am enervat, am ras si am zis ca nu se mai poate asa , chiar daca nu o fac pentru mine.. si nu reuseam sa ma motivez cu nimic, acum ma motivez cu faptul ca pana la anu as vrea sa am o greutate undeva la 70 de kg si sa-mi iau inima-n dinti , sa-mi fac curaj si sa fac un bebe frumos si sanatos, pe care promit solemn ca am sa-l hranesc sanatos , asta pentru a nu trece prin ce am trecut eu din pricina kilogramelor in plus.


So, astea fiind spuse cam asta sunt eu, omul care de 4 ani aproape o noapte doarme, alta nu, care-si petrece cel putin 12 ore la calculator.. asta-mi era programul de la munca, fosta munca. Acum sunt acasa si cred ca a venit timpul sa fac ceva pentru mine-n primul rand, pentru oamenii care ma iubesc si pentru cei ce ma vor iubii ca mama :)
Promit ca am sa marturisesc aici orice greseala culinara, bomboana, lingurita de inghetata .. etc si astept la schimb cate un sut in fund .
Va mai spun doar ca ma bucur ca sunt aici si sper sa ma ajutati in lupta cu iubirea mea secreta, mancarea :))

Va pup si va astept cu sfaturi :-*

nermin 21 feb 2012 16:45:32

Re: Jurnal de Puffoasa
 
Buna si bine te-am gasit!Ti-am citit povestea si e impresionanta si eu am pierdut doua srcini si te inteleg perfect ,>:D<dar cred ca e cel mai bine sa ridicam capul sus si sa incercam sa avem mult curaj si multa vointa.Hai sa mergem pe acelasi drum sa ne ocupam de noi sa fim frumoase si sanatoase.Ce dieta ai ales sa ti?eu vreau sa incerc monti,sunt noua pe aici si nu prea stiu de unde sa incep.Multa bafta iti doresc>:D<

alexandra123 21 feb 2012 16:46:21

Re: Jurnal de Puffoasa
 
Citat:

Anterior postat de Puffoasa (Post 949010)
Buna slabutelor,

Eu sunt Ioana, am 26 de ani si ieri de dimineata aveam 120 Kg [*elefant*]
Chiar daca va citesc de ceva vreme , abia acum m-am hotarat sa fac ceva cu viata mea, sper doar sa nu esuez ca balenta(ce sunt) la mal ca pana acum.
O sa scurtez pe cat se poate povestirea mea.
Ca sa incep cu inceputurile.. de mic copil am fost cum spune " grasa si frumoasa" nu stiu cat de frumoasa da grasa am fost cu siguranta ;;) Si toti puneau greutatea mea pe traiul frumos si sanatos de la bunica.. ba e de la aer.. ba e de la lapticul de capra .. era de la orice mai putin de la stilul meu haotic de a manca. Un punct critic a fost in momentul in care la varsta de 12 ani ai mei m-au internat la Parhon.. si ce credeti.. aveam 91 de kg la 12 ani, da da , ati citit bine 91de KILOGRAME ;) Au urmat analize peste analize si ghiciti ce.. eram sanatoasa tun, nu aveam nici urma de glanda sau orice ceva... aveam doar 2, 3 guri in plus cu care mancam.
Si uite asa mi-am petrecut eu o luna de zile in spitalul mai sus mentionat, si cu folos.. am slabit aproximativ 12 kg, nu imi amintesc exact. Ca sa nu imi istorisesc toata viata.. o sa va spun ca intr-un final am ajuns la 68 de kg , doar ca usor usor am scapat ca porcul in laturi :@)
Cam de atunci si pana acum am facut nenumarate greseli.. de la ceaiuri de slabit.. pastile.. cure drastice.. orice auzeam incercam, si ce credeti m-am ingrasat la loc .
Acum am sa sar cativa ani in povestirea mea si o sa va povestesc cele mai triste momente din viata mea care mi-au adus ultimele 25 de kg care s-au depus in ultimii 2 ani si jumatate.

Acum aproximativ 2 ani tatal meu s-a ingrasat foarte tare , aproximativ 30 de kg in 8 luni.. i se declasase glanda tiroida. A fost operat si la 3 zile, a decedat. Pentru mine momentul cand am ajuns acasa dimineata de la munca si mi-am gasit mama si logodnicul in doliu si pe tata vi-l imaginati cum , a fost un puternic soc . Trec foarte repede peste subiect pentru ca lacrimile nu mi le pot stapanii
Dupa pierdera tatalui meu.. mama mea a hotarat sa plece din tara la munca, sprijinul financiar al familiei nu mai era. Si uite asa m-am vazut eu singura, cu prietenul meu , fara mama, fara tata, fara frati sau surori. Alt moment greu cu care foarte greu m-am obisnuit.
Si acum "cireasa de pe tort" in noiembrie 2010 am ramas insarcinata, am simtit in momentul acela ca acel gol pe care-l lasase tata si mama se umplea considerabil.. si s-a umplut pana-n luna a 7-a cand in noaptea de Inaltare , pe 2 iunie am pierdut sarcina, un baiat , care la ultima ecografie morfofetala(22 de sapt) era sanatos si bine dezvoltat. Se pare ca aveam o problema de sange .. iar placenta si cordonul ombilical nu-si faceau treaba cum trebuie, chiar daca in ultima luna imi faceam injectii in burta pentru trombofilia de care "sufeream". Noaptea aia a fost crunta pentru mine si n-o spun numai pentru ca am pierdut sarcina.. ci si pentru ca se pare ca bebelusul era mort de aproximativ 10 zile , timp in care eu am fost internata-n maternitate repetand doctorilor ca nu imi mai simt copilul , ce mi se raspundea.. nu va mai spun.. ca ma apuca nervii
Si uite asa Ioana, adica eu :) m-am refugiat in mancare, mai aveam putin si ma incuiam in frigider si inghiteam si cheia, de foame :)), acum stau si ma gandesc.. daca aveam de ales intre o depresie grava si 20 de kg in plus, care este raul mai rau?

Si uite asa am ajuns in ziua de azi, defapt de ieri.. cand m-am cantarit si am vazut 120 de kg, mai ceva ca o purcica. Culmea.. nu m-am enervat, am ras si am zis ca nu se mai poate asa , chiar daca nu o fac pentru mine.. si nu reuseam sa ma motivez cu nimic, acum ma motivez cu faptul ca pana la anu as vrea sa am o greutate undeva la 70 de kg si sa-mi iau inima-n dinti , sa-mi fac curaj si sa fac un bebe frumos si sanatos, pe care promit solemn ca am sa-l hranesc sanatos , asta pentru a nu trece prin ce am trecut eu din pricina kilogramelor in plus.


So, astea fiind spuse cam asta sunt eu, omul care de 4 ani aproape o noapte doarme, alta nu, care-si petrece cel putin 12 ore la calculator.. asta-mi era programul de la munca, fosta munca. Acum sunt acasa si cred ca a venit timpul sa fac ceva pentru mine-n primul rand, pentru oamenii care ma iubesc si pentru cei ce ma vor iubii ca mama :)
Promit ca am sa marturisesc aici orice greseala culinara, bomboana, lingurita de inghetata .. etc si astept la schimb cate un sut in fund .
Va mai spun doar ca ma bucur ca sunt aici si sper sa ma ajutati in lupta cu iubirea mea secreta, mancarea :))

Va pup si va astept cu sfaturi :-*

Buna Ioana! Bine ai venit! >:D< In primul rand vreau sa iti zic ca aici trebuia sa vii ca sa reusesti sa slabesti. Dar sa lasam astea...mi-au dat lacrimile cat am citit povestea ta:(...e foarte trista:(. Ai un paln pentru a slabi?

Georgii 21 feb 2012 16:57:21

Re: Jurnal de Puffoasa
 
Bine ai venit in comunitatea slabutelor Ioana.Spèr sa gasesti aici tot sprijinul de care ai nevoie.
Am citit pe nerasuflate povestea ta si imi pare rau pt moartea tatalui tau si pierderea bebelusului. Imi inchipui prin ce clipe de groaza ai trecut, dar a fost si trebuie sa fii tare pt tine si mama ta, trebuie sa ai grija de ea ca ea iti ramane.
Am vazut ca te autocaracterizezi ft mult si asta nu e deloc bine nici pt dispozitia ta nici pt cel ce citeste.
Pentru inceput ne poti scrie asa un meniu dintr-o zi obisnuita si activitatile desfasurate? M-as bucura mult sa stiu ca iti sunt de ajutor cu un sfat sau o vorba buna. Iti urez multa bafta si capul sus ca stii cum e... apa trece, pietrele raman.

Puffoasa 21 feb 2012 16:57:52

Re: Jurnal de Puffoasa
 
Buna fetelor, cat ma bucur ca sunteti aici :)

Plan cu un regim anume inca nu am, nu m-am hotarat.. doar ca de cand ma "iubeam" cu spitalul Parhon m-am invatat cam ce sa mananc.. plus ca am inceput sa-i fac ochi dulci bicicletei statice, aseara mi-am urcat cele 120 kg pe mareata ei sa timp de 45 de minute. Saptamana asta o duc asa, vedem ce rezulate am luni ( ziua de cantar) si poate pana atunci ma si hotarasc ce regim am sa tin.. pana atunci astept sfaturi :)

Animis23 21 feb 2012 17:01:22

Re: Jurnal de Puffoasa
 
Bine ai venit! Daca o sa intri regulat pe aici ITI GARANTEZ ca o sa iti schimbi obiceiurile si o sa slabesti usor si cu spor!

Iti recomand sa nu fii PREA drastica, pentru ca o sa fie din ce in ce mai greu sa slabesti cu timpul, deci nu trebuie sa iti impui prea multe restrictii. Poti sa mananci in continuare multe calorii, dar sa le iei din alimente mai sanatoase, in multe mese de-a lungul zilei (intre 5 si 7, in functie de program).

Depinde cum te simti - daca poti sau nu sa faci sport - dar ai putea sa incepi cu un pic de Start Walking zilnic, sa iti accelerezi un pic ritmul cardiac si sa nu stai doar pe canapea (in caz ca nu esti o persoana prea activa).

Ai grija sa nu te infometezi, pentru ca nu o sa te ajute deloc, mai rau o sa iti faca, mai ales avand in vedere oscilatiile pe care le-ai avut in greutate de-a lungul timpului.

Foloseste NEAPARAT calculatorul nutritional de pe site si sugestiile oferite aici in ceea ce priveste caloriile (cat ar trebui sa mananci conform unui target realist , care ar fi undeva intre 4 si 6 kg pe luna, avand in vedere ca la inceputul slabirii o sa se duca mai brusc kg).

Si fii optimista, pentru ca ceea ce iti doresti sa faci nu e deloc imposibil, sunt o multime de modele demne de urmat pe acest site care au reusit cu vointa si cu sprijinul comunitatii sa ajunga acolo unde isi doresc, sau sunt macar mult mai aproape de scopul final.

Iti sugerez sa iti stabilesti un target mai mic - gen...sa slabesti 10 kg initial. Apoi...sa nu mai vezi 100, si tot asa. Pentru ca target-urile prea indepartate nu prea ajuta psihologic (asta iti zic din proprie experienta, nu lua in seama ticker-ul meu actual, urmeaza sa il schimb la 1 martie). Si incearca sa iti stabilesti scopuri realiste, nu dispera, nu trage de tine prea mult, nu face din dieta o corvoada. O sa ai perioade si perioade, de-asta suntem aici, alaturi de tine!

Puffoasa 21 feb 2012 17:06:18

Re: Jurnal de Puffoasa
 
Citat:

Anterior postat de Georgii (Post 949063)
Bine ai venit in comunitatea slabutelor Ioana.Spèr sa gasesti aici tot sprijinul de care ai nevoie.
Am citit pe nerasuflate povestea ta si imi pare rau pt moartea tatalui tau si pierderea bebelusului. Imi inchipui prin ce clipe de groaza ai trecut, dar a fost si trebuie sa fii tare pt tine si mama ta, trebuie sa ai grija de ea ca ea iti ramane.
Am vazut ca te autocaracterizezi ft mult si asta nu e deloc bine nici pt dispozitia ta nici pt cel ce citeste.
Pentru inceput ne poti scrie asa un meniu dintr-o zi obisnuita si activitatile desfasurate? M-as bucura mult sa stiu ca iti sunt de ajutor cu un sfat sau o vorba buna. Iti urez multa bafta si capul sus ca stii cum e... apa trece, pietrele raman.


Ma autocaracterizez.. poate de multe ori ma si ironizez , dar eu o iau ca pe un lucru bun, de multe ori ma aduce cu picioarele pe pamant. eu consider ca o fac amuzandu-ma , ca om nu ma urasc, nu ma compatimesc si chiar daca am trecut prin multe intr-un timp relativ scurt eu zic ca asa mi-a fost scris, si toate ce vor venii sper sa le fac fata . Imi vine din cand in cand sa-mi trag un sut in fund da' nu ajung :))
In ceea ce o priveste pe mama, momentan este departe de un an si ceva, anul asta am sa o vad, sper.

IAr ca meniu, astazi am inceput cu un ou fier si-o felie de branza, la pranz piept de pui cu legume inabusite si deseara inca nu m-am hotarat, plus 40-50 min de bicicleta, depinde cat rezist

Georgii 21 feb 2012 17:20:21

Re: Jurnal de Puffoasa
 
Citat:

Anterior postat de Puffoasa (Post 949089)
Ma autocaracterizez.. poate de multe ori ma si ironizez , dar eu o iau ca pe un lucru bun, de multe ori ma aduce cu picioarele pe pamant. eu consider ca o fac amuzandu-ma , ca om nu ma urasc, nu ma compatimesc si chiar daca am trecut prin multe intr-un timp relativ scurt eu zic ca asa mi-a fost scris, si toate ce vor venii sper sa le fac fata . Imi vine din cand in cand sa-mi trag un sut in fund da' nu ajung :))
In ceea ce o priveste pe mama, momentan este departe de un an si ceva, anul asta am sa o vad, sper.

IAr ca meniu, astazi am inceput cu un ou fier si-o felie de branza, la pranz piept de pui cu legume inabusite si deseara inca nu m-am hotarat, plus 40-50 min de bicicleta, depinde cat rezist

A devenit un obicei nu? :) Dar iti zic persoanele ceva in gen, te-au jignit vreodata? Doar ca fapt divers intreb.
Mai stii tu ca Dumnezeu da celui ce poate tine, il pune la incercare? Faci fata la toate, nimic mai rau ca in trecut nu mai poate fi.
Tare faza cu sutul in fund :)).
Unde e mama ta daca pot intreba:-/

E putin la md-ul sa stii, micul dejun e cea mai importanta masa.Nu se sare, nu se mananca putin. :) Pe langa ce ai mancat la md poti adauga un ardei, o rosie sau un iaurt natural..sau daca ai o o felie de paine integrala( nu e indicat sa se renunte definitiv la paine). Pranzul il poti diversifica ca sa nu te plictisesti de aceeasi mancare.
Nu uita sa nu scazi sub 1000 de calorii, pt inceput poti avea 1200-1400 dar nu 1000 ca,daca nu mai slabesti nu ai de unde scade.
Ma bucur enorm sa aud ca faci sport, e ft bine. :) Poti face start walking cum a zis si Animis, poti combina 30min bici si 30 start walking, sau mai putin, cat crezi tu ca poti dar sa nu te fortezi. :) Daca ai nevoie de un sfat, ai o nelamurire, ma gasesti la mine in jurnal( nu-l mai am la semnatura dar ma gasesti sub denumirea 'jurnalul unei adolescente rebele-georgii') si ne citim.;;)

Puffoasa 21 feb 2012 17:30:49

Re: Jurnal de Puffoasa
 
Citat:

Anterior postat de Georgii (Post 949116)


A devenit un obicei nu? :) Dar iti zic persoanele ceva in gen, te-au jignit vreodata? Doar ca fapt divers intreb.
Mai stii tu ca Dumnezeu da celui ce poate tine, il pune la incercare? Faci fata la toate, nimic mai rau ca in trecut nu mai poate fi.
Tare faza cu sutul in fund :)).
Unde e mama ta daca pot intreba:-/

E putin la md-ul sa stii, micul dejun e cea mai importanta masa.Nu se sare, nu se mananca putin. :) Pe langa ce ai mancat la md poti adauga un ardei, o rosie sau un iaurt natural..sau daca ai o o felie de paine integrala( nu e indicat sa se renunte definitiv la paine). Pranzul il poti diversifica ca sa nu te plictisesti de aceeasi mancare.
Nu uita sa nu scazi sub 1000 de calorii, pt inceput poti avea 1200-1400 dar nu 1000 ca,daca nu mai slabesti nu ai de unde scade.
Ma bucur enorm sa aud ca faci sport, e ft bine. :) Poti face start walking cum a zis si Animis, poti combina 30min bici si 30 start walking, sau mai putin, cat crezi tu ca poti dar sa nu te fortezi. :) Daca ai nevoie de un sfat, ai o nelamurire, ma gasesti la mine in jurnal( nu-l mai am la semnatura dar ma gasesti sub denumirea 'jurnalul unei adolescente rebele-georgii') si ne citim.;;)

Jigniri au fost mereu, doar ca am un stil ironic si le cam intorc.. chiar daca in adancul meu , mai ales cand eram copil respectiv adolescenta ma mahneau. Mai la maturitate mi-am dat seama ca anumite persoane isi hranesc orgoliul jignind pe cei din jur, si pana la urma am ajuns sa ma gandesc ca asa e, sunt grasa, persoana respectiva nu-mi spunea un neadevar, cred ca in esenta nu ce ne spune ne doare.. ci felul in care ne este spus.

Mama mea este pleaca in Suedia.

Cat despre sport.. momentan sunt zapezile cam mari, dar cum o sa simt picioarele pe pamant am sa-mi iau animalul, o catea si iesim la alergari, eventual leg de mine o bucata de carne macra in sange poate ma alearga ea pe mine sa ma manance si asa maresc si pasu :))

Paine inca nu mananc pentru ca asta m-ar incuraja sa mananc chestii pe care le pot manca doar cu paine.. asa ca pana ma obisnuiesc in ritmul asta , o saptamana 2 o sa ma tin cat de departe se poate de paine .

Puffoasa 21 feb 2012 17:41:56

Re: Jurnal de Puffoasa
 
Inca ceva. am o mare problema. Nu prea beau apa de felul meu. Si cand eram insarcinata imi cumparam 4 PET-uri de 0.5 l si le beam obligat fortat.. Si acum beau apa mai mult fortat, sete imi este doar in timp ce mananc :)


Ora este GMT +2. Ora este acum 18:49:57.

Powered by vBulletin Versiunea 3.8.4. Copyright ©2000-2024 Jelsoft Enterprises Limited.


SEO by vBSEO