forum.slabute.ro

forum.slabute.ro (http://forum.slabute.ro/)
-   Arhiva jurnale slabit (http://forum.slabute.ro/arhiva-jurnale-slabit/)
-   -   Am terminat-o cu zaharul! - Jurnalul Zorei (http://forum.slabute.ro/arhiva-jurnale-slabit/terminat-zaharul-jurnalul-zorei-12034.html)

Zora 27 sep 2012 15:41:00

Am terminat-o cu zaharul! - Jurnalul Zorei
 
Buna fetelor!

Am deschis subiectul asta ca sa ca povestesc despre cea mai indelungata si cea mai toxica relatie de amor din viata mea - relatia cu zaharul, si despre cum/de ce sper eu ca-i voi pune capat.

Povestea mea probabil ca va suna familiar multora dintre voi:
Am fost un copil cu o greutate normala, vesel, plin de energie, fara probleme de sanatate.

Cand m-a lovit adolescenta insa, o pofta cumplita de dulciuri a dat peste mine... imi amintesc ca toti banii pe care ii primeam de acasa ii dadeam pe caramele, ciocolata, prajituri de la cofetarie, iar daca nu aveam bani, mancam acasa dulceata pe paine, lapte cu cacao si mult zahar, lapte praf amestecat cu zahar, orice gaseam dulce prin casa.. si mereu se gasea cate ceva.
Incet incet, am inceput sa ma schimb. Am luat vreo 15 kilograme numai in gimnaziu (de la 55 la 70 de kg, la 1.65 m inaltime), din fata frumusica si populara, am ajuns tinta misto-urilor din clasa. Am devenit complexata (interesant e ca nu doar fizic, ci si intelectual, desi nu prea aveam de ce), timida, umila.

Am incercat de atatea ori sa rup cercul vicios, de zeci, sute de ori mi-am promis ca nu mai mananc dulciuri, deseori rezistam mai multe zile fara sa mananc. Ma simteam oribil, ma gandeam toata ziua numai la dulciuri, nu puteam functiona fara ele, in cele din urma cedam... nu poti sa traiesti simtindu-te asa de mizerabil. Nici incercarea de a limita cantitatea de dulciuri mancate nu ma ajuta... era la fel de rau. Daca mananci doua patratele de ciocolata nu inseamna ca in restul zilei iti va fi mai putina pofta de ciocolata, ba chiar taman invers, cel putin pentru mine este as.

In liceu, a fost perioada infometarilor. Periodic ma imbarbatam si luam hotararea sa rezolv problema. Am aflat retete de prin reviste (Formula AS etc), ba chiar mi-am luat si o carte care prezenta o dieta (care sustinea ca e ok sa mananci un kg de inghetata intr-o zi, daca DOAR asta mananci). Slabeam, iar apoi ma ingrasam mai rau.
Pana la urma am ajuns la concluzia ca nu pot trai nici in felul asta, si am ales sa ma accept asa cum sunt.
Am terminat liceul doar cu vreo 3 kg in plus fata de cat aveam cand incepusem, adica 73.
In plus, de prin liceu am inceput sa am si mari probleme cu nivelul de energie, de atunci mereu a trebuit sa-mi dau singura suturi ca sa fac sport, dupa scoala/cursuri deseori pur si simplu simteam ca nu mai am energie sa fac nimic.

In facultate greutatea mea a fost aproximativ stabila pana cand mi-am facut un prieten, care era un munte de om. Baga in el 2 ciocolate dintr-o data. Ne-am antrenat reciproc si ne-am ingrasat strasnic - eu am atins greutatea record de 84 de kilograme. Cand mi-a dat papucii pentru o colega de servici slabanoaga, dupa 3 ani de relatie, mi-a dat impulsul de care aveam nevoie ca sa re-incep lupta cu kilogramele si cu stilul de viata nesanatos. Dar de data asta intr-un mod mai informat, mai inteligent, mai matur.
Sincera sa fiu, cred ca pe mine cel mai si cel mai mult m-a ajutat sportul. Am alergat o jumatate de an, de vreo 4 ori pe saptamana, macar cate o ora. Sportul este unul dintre putinele mecanisme de aparare pe care le-am descoperit impotriva zaharului, imi mai taie din pofta de dulce.

Am atins un platou la 71-73 de kilograme si in continuare nu sunt multumita de cum arat si mai ales, de cum ma simt.
Prestez o munca intelectuala, de birou, stresanta, la care se cer performante bune. Fara zahar nu pot gandi clar, asa ca bag o doza, la 2 ore dupa, ma apuca o stare de letargie fizica si intelectuala, asa ca mai bag o doza... si tot asa.
Ma simt obosita cel mai des, nu mai am energie sa ies cu prietenii, sa fac prea multa curatenie in casa, sa fac sport, sa ma bucur de viata.

Convingerea mea este ca zaharul este principalul vinovat pentru problemele pe care le-am descris.

M-am hotarat ca incepand de astazi, sa demarez un experiment: ce se intampla daca nu mai mananc zahar sau produse care contin zahar, deloc, timp de 2 luni?

As vrea sa impartasesc experimentul meu cu aceasta comunitate. Voi posta cat de des pot si as aprecia sfaturile si incurajarile voastre!

>:D<

Zora 27 sep 2012 15:50:01

Saptamana 1 - Ziua 1
 
Inceputul saptamanii 1: 72 de kg

Am reusit sa nu mananc nimic cu zahar azi, dar la servici n-am fost buna de nimic toata ziua. Am avut multa energie pe tot parcursul zilei, nu m-a mai luat cu somn in mijlocul zilei, ca deobicei, dar o energie nervoasa, foarte neproductiva.

Sunt cam agitata, cam anxioasa, simt ca am nevoie de o 'doza'... incep sa am simptome clasice ale unui drogat in sevraj.

De data asta insa e ceva diferit fata de alte dati cand am incercat sa nu mai mananc zahar - sunt constienta de faptul ca starea asta O SA TREACA.

Nu incerc sa imi limitez portiile de mancare, dar incerc sa fiu atenta si sa mananc mancare de calitate buna.

happygirldiana 27 sep 2012 15:50:39

Re: Am terminat-o cu zaharul! - Jurnalul Zorei
 
Citat:

Anterior postat de Zora (Post 1139785)
Buna fetelor!

Am deschis subiectul asta ca sa ca povestesc despre cea mai indelungata si cea mai toxica relatie de amor din viata mea - relatia cu zaharul, si despre cum/de ce sper eu ca-i voi pune capat.

Povestea mea probabil ca va suna familiar multora dintre voi:
Am fost un copil cu o greutate normala, vesel, plin de energie, fara probleme de sanatate.

Cand m-a lovit adolescenta insa, o pofta cumplita de dulciuri a dat peste mine... imi amintesc ca toti banii pe care ii primeam de acasa ii dadeam pe caramele, ciocolata, prajituri de la cofetarie, iar daca nu aveam bani, mancam acasa dulceata pe paine, lapte cu cacao si mult zahar, lapte praf amestecat cu zahar, orice gaseam dulce prin casa.. si mereu se gasea cate ceva.
Incet incet, am inceput sa ma schimb. Am luat vreo 15 kilograme numai in gimnaziu (de la 55 la 70 de kg, la 1.65 m inaltime), din fata frumusica si populara, am ajuns tinta misto-urilor din clasa. Am devenit complexata (interesant e ca nu doar fizic, ci si intelectual, desi nu prea aveam de ce), timida, umila.

Am incercat de atatea ori sa rup cercul vicios, de zeci, sute de ori mi-am promis ca nu mai mananc dulciuri, deseori rezistam mai multe zile fara sa mananc. Ma simteam oribil, ma gandeam toata ziua numai la dulciuri, nu puteam functiona fara ele, in cele din urma cedam... nu poti sa traiesti simtindu-te asa de mizerabil. Nici incercarea de a limita cantitatea de dulciuri mancate nu ma ajuta... era la fel de rau. Daca mananci doua patratele de ciocolata nu inseamna ca in restul zilei iti va fi mai putina pofta de ciocolata, ba chiar taman invers, cel putin pentru mine este as.

In liceu, a fost perioada infometarilor. Periodic ma imbarbatam si luam hotararea sa rezolv problema. Am aflat retete de prin reviste (Formula AS etc), ba chiar mi-am luat si o carte care prezenta o dieta (care sustinea ca e ok sa mananci un kg de inghetata intr-o zi, daca DOAR asta mananci). Slabeam, iar apoi ma ingrasam mai rau.
Pana la urma am ajuns la concluzia ca nu pot trai nici in felul asta, si am ales sa ma accept asa cum sunt.
Am terminat liceul doar cu vreo 3 kg in plus fata de cat aveam cand incepusem, adica 73.
In plus, de prin liceu am inceput sa am si mari probleme cu nivelul de energie, de atunci mereu a trebuit sa-mi dau singura suturi ca sa fac sport, dupa scoala/cursuri deseori pur si simplu simteam ca nu mai am energie sa fac nimic.

In facultate greutatea mea a fost aproximativ stabila pana cand mi-am facut un prieten, care era un munte de om. Baga in el 2 ciocolate dintr-o data. Ne-am antrenat reciproc si ne-am ingrasat strasnic - eu am atins greutatea record de 84 de kilograme. Cand mi-a dat papucii pentru o colega de servici slabanoaga, dupa 3 ani de relatie, mi-a dat impulsul de care aveam nevoie ca sa re-incep lupta cu kilogramele si cu stilul de viata nesanatos. Dar de data asta intr-un mod mai informat, mai inteligent, mai matur.
Sincera sa fiu, cred ca pe mine cel mai si cel mai mult m-a ajutat sportul. Am alergat o jumatate de an, de vreo 4 ori pe saptamana, macar cate o ora. Sportul este unul dintre putinele mecanisme de aparare pe care le-am descoperit impotriva zaharului, imi mai taie din pofta de dulce.

Am atins un platou la 71-73 de kilograme si in continuare nu sunt multumita de cum arat si mai ales, de cum ma simt.
Prestez o munca intelectuala, de birou, stresanta, la care se cer performante bune. Fara zahar nu pot gandi clar, asa ca bag o doza, la 2 ore dupa, ma apuca o stare de letargie fizica si intelectuala, asa ca mai bag o doza... si tot asa.
Ma simt obosita cel mai des, nu mai am energie sa ies cu prietenii, sa fac prea multa curatenie in casa, sa fac sport, sa ma bucur de viata.

Convingerea mea este ca zaharul este principalul vinovat pentru problemele pe care le-am descris.

M-am hotarat ca incepand de astazi, sa demarez un experiment: ce se intampla daca nu mai mananc zahar?

As vrea sa impartasesc experimentul meu cu aceasta comunitate. Voi posta cat de des pot si as aprecia sfaturile si incurajarile voastre!

>:D<

Probabil iti va fi un pic greu la inceput, dar ce sa se intample?Vei fi mai sanatoasa, mai plina de viata si fara kilograme in plus:);))
Buna si bine ai venit, Zora!>:D< Imi place cum ti-ai inceput lupta cu kilogramele:renuntand la zahar, unul dintre alimentele care ne face fericiti dar care e fooooarte nesanatosi si periculos!Practic, primul pas a fost facut, ai venit aici si ne-ai impartasit povestea ta!De aici incolo noi iti vom fi alaturi si te vom sustine in tot ce faci:)
Daca iti va fi greu sa renunti brusc la zahar, la dulce, inlocuieste-l usurel cu indulcitori naturali ( eu mai folosesc si artificiali:">), dar sunt sigura ca vei invinge in fata acestui dulce dusman!

Stii foarte bine ca pentru o viata sanatoasa nu trebuie sa renunti doar la zahar ci trebuie sa iti monitorizezi indeaproape alimentatia, sa consumi fructe si legume multe, proaspete, carne slaba, trebuie sa elimini grasimile si prajelile din viata ta, sa renunti la patiserii si produsele din faina alba, sa renunti la sucurile din comert...In fond, e atat de usor sa fii sanatos si sa slabesti in acelasi timp:);))
Eu iti doresc din inima mult spor si sa invingi lupta cu kilogramele:)

coco23 27 sep 2012 15:50:50

Re: Am terminat-o cu zaharul! - Jurnalul Zorei
 
Buna, multa bafta in demersul tau!:)

Nu cred ca poti renunta total la zahar, incearca intai sa reduci saptamanal cantitatea pana ajungi pe zero. E cel mai sigur asa pt ca ma gandesc ca altfel risti sa esuezi.

Ai vreo problema de sanatate care poate explica dependenta ta de zahar? Poate diabet?

Incearca sa consumi alimente cu indice glicemic mare si calorii putine in acelasi timp: fructele precum prunele, perele foarte coapte etc.

happygirldiana 27 sep 2012 15:54:52

Re: Saptamana 1 - Ziua 1
 
Citat:

Anterior postat de Zora (Post 1139787)
Inceputul saptamanii 1: 72 de kg

Am reusit sa nu mananc nimic cu zahar azi, dar la servici n-am fost buna de nimic toata ziua. Am avut multa energie pe tot parcursul zilei, nu m-a mai luat cu somn in mijlocul zilei, ca deobicei, dar o energie nervoasa, foarte neproductiva.

Sunt cam agitata, cam anxioasa, simt ca am nevoie de o 'doza'... incep sa am simptome clasice ale unui drogat in sevraj.

De data asta insa e ceva diferit fata de alte dati cand am incercat sa nu mai mananc zahar - sunt constienta de faptul ca starea asta O SA TREACA.

Nu incerc sa imi limitez portiile de mancare, dar incerc sa fiu atenta si sa mananc mancare de calitate buna.

Draga mea, daca te ajuta cu ceva, si eu sunt in mijlocul unei lupte, mai exac ma "lupt" cu tutunul!:))Azi nu am fumat deloc, nimic, niente, nada.De ce?Pentru ca stiu ca pot, stiu ca nu ma pot stapani niste amarate de tigari.Serios...Daca fumez ce rezolv?Imi iau gandul de la ele pt cat?10 min?Si gata?Si in 10 min imi afum si imi nenorocesc plamanii si sanatatea?Asa si tu....
Gandeste-te....Era o vorba: "a minute on the lips, a lifetime on the hips":))Placerea ar putea fia colo, cat mananci ceva dulce, dar in 10 min ai terminat.Si ai rezolvat ce?Ai scapat de acea nervozitate pt putin timp, pana data viitoare:))Prepara-ti un desert dietetic si mai sanatos.Ia o cutie de iaurt degresat sau semidegresat, amestec-o cu un pic de cacao, scortisoara si un pic de indulcitor (o tableta de zaharina) si gata dulcele.Pune un mar la cuptor si papa-l asa, e iami!Sau mananca un frut dulce,dulce, preferatul tau!Sunt atatea feluri de a indeparta dulcele procesat din viata noastra!
Pt serviciu perpara-ti tu batoane delicioase de cereale, foooarte simplu:pasezi 2 banane, le amesteci cu musli/fulgi d eovaz/alte cereale integrale,adaugi indulcitor, alune, nuci, sau alta oleaginoasa, un pic de indulcitor daca ti se pare ca banana nu si-a facut treaba, pune totul intr-o tava si da la cuptor pana cand se rumeneste compozitia. Inainte de a fi gata, cu 5 min, scoate tava, taie sub forma de batoane si da iar la cuptor. Ies niste delicii sanatoase si numai bune de rontait in "crize" de dulce:)

Zora 27 sep 2012 16:24:12

Re: Saptamana 1 - Ziua 1
 
Wooow.. multumesc mult, Coco & Diana! Nu ma asteptam sa primesc raspunsuri atat de repede.

Coco, din pacate la mine chestia asta cu redusul, cu renuntatul putin cate putin pur si simplu nu merge. Eu daca mananc doua patratele de ciocolata, voi vrea sa mananc toata ciocolata! :)) Mi se pare ca ma chinui mai rau asa.

Diana, un mar intr-adevar m-a facut sa-mi mai scada pofta de dulce.

Sunt ok, ma simt mai bine decat atunci cand m-am lasat de cafea, de exemplu.

Experienta "lasatului" de cafea m-a inspirat intr-un fel si m-a facut sa cred ca ma pot "lasa" si de zahar. Acum trei luni nu puteam concepe viata fara cafea... am baut timp de 8 ani, 2 cesti pe zi, cu foarte mici pauze si cateva tentative ne-reusite de a ma lasa.
Cand m-am oprit din baut (tot asa, dintr-o data) mi-a fost rau vreo 2 saptamani, dar acum trec zile intregi fara ca macar sa ma gandesc la cafea.

Asta imi spun si acum, dupa cateva saptamani O SA TREACA.

Si tie o sa-ti treaca, Diana, pofta de tigari!

Zora 27 sep 2012 16:27:44

Re: Am terminat-o cu zaharul! - Jurnalul Zorei
 
N-am probleme de sanatate, desi am un caz de diabet tip II in familie (tata), inca un motiv ca sa renunt la "otrava".
Imi fac analizele periodic si sunt bune, inclusiv colesterolul.
Am fost la endocrinologie si la vreo doi nutritionisti si mi-au dat acelasi sfat: sa reduc consumul de zahar si de produse de panificatie.

happygirldiana 27 sep 2012 16:29:33

Re: Am terminat-o cu zaharul! - Jurnalul Zorei
 
Citat:

Anterior postat de Zora (Post 1139807)
N-am probleme de sanatate, desi am un caz de diabet tip II in familie (tata), inca un motiv ca sa renunt la "otrava".
Imi fac analizele periodic si sunt bune, inclusiv colesterolul.
Am fost la endocrinologie si la vreo doi nutritionisti si mi-au dat acelasi sfat: sa reduc consumul de zahar si de produse de panificatie.

FOarte bine ca esti precauta!:)Ai grija de tine si de sanatatea ta;)):)

diana87 27 sep 2012 17:07:22

Re: Am terminat-o cu zaharul! - Jurnalul Zorei
 
Citat:

Anterior postat de Zora (Post 1139785)
Buna fetelor!

Am deschis subiectul asta ca sa ca povestesc despre cea mai indelungata si cea mai toxica relatie de amor din viata mea - relatia cu zaharul, si despre cum/de ce sper eu ca-i voi pune capat.

Povestea mea probabil ca va suna familiar multora dintre voi:
Am fost un copil cu o greutate normala, vesel, plin de energie, fara probleme de sanatate.

Cand m-a lovit adolescenta insa, o pofta cumplita de dulciuri a dat peste mine... imi amintesc ca toti banii pe care ii primeam de acasa ii dadeam pe caramele, ciocolata, prajituri de la cofetarie, iar daca nu aveam bani, mancam acasa dulceata pe paine, lapte cu cacao si mult zahar, lapte praf amestecat cu zahar, orice gaseam dulce prin casa.. si mereu se gasea cate ceva.
Incet incet, am inceput sa ma schimb. Am luat vreo 15 kilograme numai in gimnaziu (de la 55 la 70 de kg, la 1.65 m inaltime), din fata frumusica si populara, am ajuns tinta misto-urilor din clasa. Am devenit complexata (interesant e ca nu doar fizic, ci si intelectual, desi nu prea aveam de ce), timida, umila.

Am incercat de atatea ori sa rup cercul vicios, de zeci, sute de ori mi-am promis ca nu mai mananc dulciuri, deseori rezistam mai multe zile fara sa mananc. Ma simteam oribil, ma gandeam toata ziua numai la dulciuri, nu puteam functiona fara ele, in cele din urma cedam... nu poti sa traiesti simtindu-te asa de mizerabil. Nici incercarea de a limita cantitatea de dulciuri mancate nu ma ajuta... era la fel de rau. Daca mananci doua patratele de ciocolata nu inseamna ca in restul zilei iti va fi mai putina pofta de ciocolata, ba chiar taman invers, cel putin pentru mine este as.

In liceu, a fost perioada infometarilor. Periodic ma imbarbatam si luam hotararea sa rezolv problema. Am aflat retete de prin reviste (Formula AS etc), ba chiar mi-am luat si o carte care prezenta o dieta (care sustinea ca e ok sa mananci un kg de inghetata intr-o zi, daca DOAR asta mananci). Slabeam, iar apoi ma ingrasam mai rau.
Pana la urma am ajuns la concluzia ca nu pot trai nici in felul asta, si am ales sa ma accept asa cum sunt.
Am terminat liceul doar cu vreo 3 kg in plus fata de cat aveam cand incepusem, adica 73.
In plus, de prin liceu am inceput sa am si mari probleme cu nivelul de energie, de atunci mereu a trebuit sa-mi dau singura suturi ca sa fac sport, dupa scoala/cursuri deseori pur si simplu simteam ca nu mai am energie sa fac nimic.

In facultate greutatea mea a fost aproximativ stabila pana cand mi-am facut un prieten, care era un munte de om. Baga in el 2 ciocolate dintr-o data. Ne-am antrenat reciproc si ne-am ingrasat strasnic - eu am atins greutatea record de 84 de kilograme. Cand mi-a dat papucii pentru o colega de servici slabanoaga, dupa 3 ani de relatie, mi-a dat impulsul de care aveam nevoie ca sa re-incep lupta cu kilogramele si cu stilul de viata nesanatos. Dar de data asta intr-un mod mai informat, mai inteligent, mai matur.
Sincera sa fiu, cred ca pe mine cel mai si cel mai mult m-a ajutat sportul. Am alergat o jumatate de an, de vreo 4 ori pe saptamana, macar cate o ora. Sportul este unul dintre putinele mecanisme de aparare pe care le-am descoperit impotriva zaharului, imi mai taie din pofta de dulce.

Am atins un platou la 71-73 de kilograme si in continuare nu sunt multumita de cum arat si mai ales, de cum ma simt.
Prestez o munca intelectuala, de birou, stresanta, la care se cer performante bune. Fara zahar nu pot gandi clar, asa ca bag o doza, la 2 ore dupa, ma apuca o stare de letargie fizica si intelectuala, asa ca mai bag o doza... si tot asa.
Ma simt obosita cel mai des, nu mai am energie sa ies cu prietenii, sa fac prea multa curatenie in casa, sa fac sport, sa ma bucur de viata.

Convingerea mea este ca zaharul este principalul vinovat pentru problemele pe care le-am descris.

M-am hotarat ca incepand de astazi, sa demarez un experiment: ce se intampla daca nu mai mananc zahar sau produse care contin zahar, deloc, timp de 2 luni?

As vrea sa impartasesc experimentul meu cu aceasta comunitate. Voi posta cat de des pot si as aprecia sfaturile si incurajarile voastre!

>:D<

bine ai venit Zora>:D<>:D<>:D<>:D< sa stii ca suntem alaturi de tine si eu sunt noua pe aici dar sa stii ca te inteleg..si poti conta pe mine..am si eu uneori momente cand as manca ceva dulce,dar ma gandesc de la o bucatica se ajunge la 1 ciocolata,chiar astazi mi-am luat o ciocolata 85 % cacao,dar daca simti nevoie de ceva dulce ia o lingurita de miere,eu asa faceam inainte si am citit si la alte fete ca functiona..suntem la dispozitia ta si sunt sigura ca o sa iesi invingatoare pt ca esti in locul potrivit..si gandeste-te ca sanatatea e mai presus de orice:-*:-*:-*:-*:-* >:D<>:D<>:D<

Rallara 27 sep 2012 17:38:34

Re: Am terminat-o cu zaharul! - Jurnalul Zorei
 
Buna Zora, bine ai venit printre noi!>:D<

Te felicit pentru determinarea de care dai dovada, lupta nu va fi usoara dar cu incredere in fortele proprii, cu optimism si multa vointa, nimic nu e imposibil. Noi iti vom fi alaturi, nu esti singura... fiecare dintre noi are de dus lupta ei cu kilogramele... si cu viciile deopotriva... mie imi pare ca cu atitudinea pe care o ai vei ajunge la greutatea pe care ti-o doresti si vei abandona si dependenta de dulce.:)

Subscriu la ce a zis Diana, anume ca pe langa zahar trebuie sa avem grija si la restul alimentelor, schimbarea stilului se invata treptat si cu timpul si organismul nostru se educa.:) Daca vei continua si cu sportul, care sunt de acord cu tine ca e medicamentul impotriva poftei de dulce, vei fi la jumatatea drumului cat ai zice peste.

Daca vei avea nevoie, pe forum sunt multe retete dietetice.
Retete dietetice de deserturi si dulciuri

Te pup, mult succes!>:D<


Ora este GMT +2. Ora este acum 14:00:42.

Powered by vBulletin Versiunea 3.8.4. Copyright ©2000-2024 Jelsoft Enterprises Limited.


SEO by vBSEO