[dara]

Multumesc, am avut si eu gandurile astea si uneori inca mai apar, dar am vazut ca de ele depinde comportamentul ulterior si am decis sa fac ceva cu ele si functioneaza bine de tot. Ziua chiar nu mai am nicio problema, iti jur ca functioneaza Mai sunt si alte gandulete, dar daca le iei felie cu felie le razbesti pe toate in timp.
Si vor fi momente in care le vei asculta din nou, cel putin o vreme, dar e normal, nu inseamna decat ce vrei tu sa insemne, nu un esec total.
Tu alegi cum interpretezi ce se intampla sau ce-ai facut, daca vei compara cu o reusita de 100% sau o reusita de 95% si chiar daca dureaza niste luni nu inseamna ca per total viata nu ai cand sa o iei de la capat si tot sa-ti dea cu plus.
Gandesti f. misto si esti inteligenta, asa ca vei putea modifica. Plus ca e mare curaj sa cauti putin ajutor. E si foarte sanatos.

[bubus]

Multumesc mult. Incepand din acest moment (si nu de dimineata care vine , asa cum spun intotdeauna!), voi face primii pasi in a-mi oferi acel "cadou" . Am sa continui cu aceasta comunitate, chiar e de mare ajutor sa poti vorbi cu cineva care te mai si incurajeaza.Probabil asta mi-a lipsit...
Iti doresc o noapte frumoasa si am sa te tin la curent cu evolutia mea (desigur, daca esti ok cu asta )

[dara]

Este foarte ok, daca vrei iti poti porni un jurnal, cand esti pregatita sau daca-ti place modalitatea, numai sa-mi spui pe unde scrii sau unde e jurnalul. O sa vezi ca te ajuta si fetele. Si ca toate avem 'scapari' si 'caderi', doar ca nu le mai lasam sa fie termen lung. O sa vezi ca-s fete care au perioade mai grele si nu le mai iese asa bine cum isi propun ele sa manance atunci cand e stresant, dar cine a avut succes a invatat sa se trateze in sinea sa mai bland, nu mai drastic. Cum ai trata o prietena, nu pe tine mai aspru si pe ea mai cu compasiune.

Uneori suntem speriate ca daca nu ne tratam dur in sinea noastra, n-o sa mai facem nimic, dar e o diferenta in a te blama tare si a te resemna gandind ca nu poti, nu e nevoie sa faci nici una, nici alta, ca-s tot extreme

E foarte important ce faci si meriti cum ar merita si o prietena a ta, i-ai recomanda 'sa-si dea in cap ca nu reuseste'?
O sa mai vina ceva timp aceleasi prime reactii, pana exersezi sa reduci credibilitatea gandurilor, dar asta nu inseamna nimic rau, ar fi poate mai bizar sa se intample brusc si total schimbarea, in natura de multe ori bruste si totale sunt numai catastrofele.

Ai facut cel mai bun pas pentru tine. Si il vei putea repeta de cate ori vei vrea, numai sa-ti dai voie si sa nu te pedepsesti prin renuntare ca n-ai 'reusit' o data.

E foarte important ca vrei sa-ti acorzi timp de vindecare si n-o astepti instant.

[daniela-cristina]

Bubus...te inteleg perfect..in aceiasi situatie sunt si eu ...de cand am scris primul mesaj la aceast subiect am avut cateva episoade oribile..
E frustrans si ma simt mizerabil insa parca nu mai detin control!
la mine e 4-5 zile pe saptamana in care am control incredibil asupra meniului insa o data ce am luat un biscuite(ca asta e la mine punctul slab) nu ma mai pot oprii din mancat 2 zile..si manc si manc ..in general pe ascuns..pur si simplu simt ca nu mai imi pot lua gandul de la mancare..imi tot repet ca asta e ultima inghititura insa no way ,mai rau e ca daca intervine cineva si sunt distrasa devin isterica..si apoi urmeaza partea in carema simt frustrata nu pot sa imi dau seama cum pierd asa controlul si ma simt mizerabil..nu mai suport pe nimeni langa mine si vreau sa dorm ca sa dispara o data senzatia "de plin"....
Muncesc aproximativ 5-6 nopti pe saptamana..sunt extenuata fizic si psihic ...dintotdeauna am fost insa acum mi-au revenit obiceiurile vechi care imi sunt "de ajutor" ...scuzati daca nu sunt coerenta insa am prea multe ganduri..mi-e greu sa ma exprim...in momentul de fata ma simt oribil ..am nevoie de ajutor

[Red_Rose]

salut,darga.off stiu asa momente cind iti pare ca totul e rau si vrei incontinuu mincare si parca ai vrea sa dispari undeva ca sa maninci si te simti enervata pe toti eu si acum ma lupt cu asta..ma oblig sa nu maninc asa mult dar imi reuseste deja de citeva sapt.Am facut doar o exceptie cind am mincat o placinta mare si inca vrio 2 bucatele..totul vine din creier..incearaca-ti puterile.

[daniela-cristina]

red-rose:crede-ma ca ma lupt ..insa e grea lupta asta cu mine insumi ..e ca si cum asa avea 2 personalitati diferite ..! ca sa iti dau un exemplu astazi am avut de facut cateva prajituri pentru o prietena foarte buna si mi-am propus sa nu ma ating de nici o inghititura ..am inceput sa mesteresc eu vreo cateva ore; nici in gand nu m-am atins de creme,blaturi (foarte constincioasa)...nici macar pofta nu imi era insa la un momentdat trebuia sa gust crema sa vad daca e destul zahar..si atat mi-a fost pe ziua de azi mi-am dat startul. si desi imi repetam ca e ultiima bucatica tot mai puneam mana pe alta si desi imi ziceam eu mie ca sunt ridicola si simteam ca explodez tot mai indesam alta bucatica pe gat...si am papat muuult si bine...
Simt ca nu mai rezist,traiesc mereu cu frica ca o sa pierd controlul din nou,mereu imi repet ca de maine nu o mai fac insa stiu ca nu e asa...ce e cel mai trist e ca nu stiu de ce fac asta ..de ce mi-e greu sa recapat controlul..si de ce il pierd...

[Red_Rose]

Anterior postat de daniela-cristina

red-rose:crede-ma ca ma lupt ..insa e grea lupta asta cu mine insumi ..e ca si cum asa avea 2 personalitati diferite ..! ca sa iti dau un exemplu astazi am avut de facut cateva prajituri pentru o prietena foarte buna si mi-am propus sa nu ma ating de nici o inghititura ..am inceput sa mesteresc eu vreo cateva ore; nici in gand nu m-am atins de creme,blaturi (foarte constincioasa)...nici macar pofta nu imi era insa la un momentdat trebuia sa gust crema sa vad daca e destul zahar..si atat mi-a fost pe ziua de azi mi-am dat startul. si desi imi repetam ca e ultiima bucatica tot mai puneam mana pe alta si desi imi ziceam eu mie ca sunt ridicola si simteam ca explodez tot mai indesam alta bucatica pe gat...si am papat muuult si bine...
Simt ca nu mai rezist,traiesc mereu cu frica ca o sa pierd controlul din nou,mereu imi repet ca de maine nu o mai fac insa stiu ca nu e asa...ce e cel mai trist e ca nu stiu de ce fac asta ..de ce mi-e greu sa recapat controlul..si de ce il pierd...

pacat ca ceilalti nu ar intelege ce e asta..asta urmeaza dupa ce makar o data ai inceput-o cu dietele si atunci te simti cea mai singura de pe pamant si e greu..noi te sustinem..lupta..eu incetul cu incetul reusesc sa doar gust din ce nu trebuie

[bubus]

Anterior postat de daniela-cristina

Bubus...te inteleg perfect..in aceiasi situatie sunt si eu ...de cand am scris primul mesaj la aceast subiect am avut cateva episoade oribile..
E frustrans si ma simt mizerabil insa parca nu mai detin control!
la mine e 4-5 zile pe saptamana in care am control incredibil asupra meniului insa o data ce am luat un biscuite(ca asta e la mine punctul slab) nu ma mai pot oprii din mancat 2 zile..si manc si manc ..in general pe ascuns..pur si simplu simt ca nu mai imi pot lua gandul de la mancare..imi tot repet ca asta e ultima inghititura insa no way ,mai rau e ca daca intervine cineva si sunt distrasa devin isterica..si apoi urmeaza partea in carema simt frustrata nu pot sa imi dau seama cum pierd asa controlul si ma simt mizerabil..nu mai suport pe nimeni langa mine si vreau sa dorm ca sa dispara o data senzatia "de plin"....
Muncesc aproximativ 5-6 nopti pe saptamana..sunt extenuata fizic si psihic ...dintotdeauna am fost insa acum mi-au revenit obiceiurile vechi care imi sunt "de ajutor" ...scuzati daca nu sunt coerenta insa am prea multe ganduri..mi-e greu sa ma exprim...in momentul de fata ma simt oribil ..am nevoie de ajutor

Draga daniela-cristina,
Imi pare foarte rau ca te confrunti cu asa ceva. Pentru mine e o povara de mai bine de un an si sincer, regret ca am inceput vreodata regimuri de slabire.Intr-un final m-am ales cu mai multe kilograme decat aveam inainte de a slabi.
Lipsa controlului e o chestie foarte nasoala si frustranta, parca simti ca te domina mancarea.E ca un drog as putea spune...
Am citit tot felul de chestii si am incercat o multime de "strategii" ca sa imi iau gandul de la mancare si am observat (fara sa intentionez) ca atunci cand super super busy, cand n-am timp nici sa respir, e o zi normala din punct de vedere al mancarii.Adica nu exagerez, nu mananc mai mult decat ar trebui si nici nu ma indop cu dulciuri sau alte ingrasacioase.Asadar, sfatul meu e sa faci ceva permanent! Iesi afara, plimba-te, casca gura prin magazine, uita-te la un film, fa curat, nu stiu, orice care ca sa te distraga si sa te mentina ocupata! Curaj

[Sheba]

Si eu ma incadrez foarte bine in acest subiect... doar ca spre norocul meu am reusit cat de cat sa depasesc problema cu ajutor calificat. Nu e de joaca iar dietele prea restrictive nu fac decat sa o adanceasca. Pierderea controlului e tipica, mancatul pana la greata si dupa ce ti-e greata... Pe mine m-a ajutat foarte mult sa tin un jurnal cu crizele si elementele vare le declansau (ganduri / situatii etc). Dar trebuie privita ca o boala oarecare si e nevoie macar de un psiholog care sa va indrume. Nu e nici o rusine... si nu trebuie sa va simtiti vinovate. Suntem oameni

[daniela-cristina]

red_rose,multumesc pentru cuvintele frumoase!
bubus,sincer sunt asa de ocupata mai tot timpul,cateodata simt ca e prea mult pentru mine programul incarcat si haotic..problema mea principala nu e ziua ci noaptea la munca fiindca raman singura cu o camara plina de dulciuri si alte tampenii ...
Problema mea nu e o urmare a vreunei diete restrictive..ci o urmare a unei depresii din copilarie ..am tinut cativa ani totul sub control si credeam ca totul e bine insa acum nu stiu ce se intampla iarasi cu mine...as vrea sa inteleg.
Am incercat si quot-ul cu jurnalul insa parca mi-e rusine sa scriu tot ce am mancat...e enorm de mult de cele mai multe ori si ma simt si mai frustrata cand vad ditamai lista,
Am incercat si cu bucatele mici de fructe si legume insa tot timpul sfarsesc in dulciuri si alte tampenii..