[ieucumine]

Gata! Am scapat de prajituri. Am mai luat o bucatica dintr-una si le-am aruncat. La pranz o sa mananc o omleta. Mi-am cumparat niste branza cu verdeturi si niste legume. Nu o sa fac salata pentru ca nu imi vine sa mananc salate. Le mananc asa taiate bucatele. Practic e acelasi lucru, numai ca nu mai trebuie sa adaug lingura aia de ulei. Acum beau un 3 in 1 cu laptee ca n-am mai baut de vreo 2 saptamani si simteam nevoia de ceva dulce. Deseara dau tot ce pot la Insanity. M-as apuca de acum, dar s-a luat apa si nu vreau sa ma duc transpirata leoarca la doctor. Tineti-mi pumniiiiiiii!
La Timisoara cred ca vine primavara!
O zi frumoasa sa aveti!

[anqutz]

Hey! Te salut pentru decizia ta de a merge la medic. Pana la urma, este cea mai buna decizie pe care o puteai lua.

Un mic secret ar fi sa mananci de 5 ori pe zi, 3 mese si 2 gustari. Si sa-ti gasesti tot timpul cate ceva de facut care sa-ti ia gandul de la mancare.

Eu sunt mare fan mancare gatita in casa. De ex, astazi la pranz voi manca o salata mare de legume cu ulei de masline si o conserva de ton in apa. La cina voi manca niste legume facute in wok cu sos de soia si putin ulei de nuca de cocos si niste pastrav la cuptor. Iar daca intre pranz si cina mi se face foame, rontai cateva migdale.

[ieucumine]

Hey,
Parca incepusem un subiect nou. Nu stiu de ce scriu in continuarea postului lui Rori, azi dimineata nu imi aparea asa. Anyway, vin de la psihiatru. A fost bine. Azi a fost si soare in Timisoara si am avut o stare faina. Am discutat liber cu doamna doctor, a fost mai mult o discutie prietenoasa intre noi. Mi-a recomandat sa incep o terapie cognitiv-comportamentala cu un psiholog. Acum am zis ca mai astept o saptamana. Mi-a zis ca sunt in faza incipienta si ca poate deveni mai rau si sa ajung sa mi se administreze pastile. Asta m-a speriat si mai tare. Nu vreau sa ajung o pastilata. De asta astept o saptamana sa vad cum ma mai inteleg cu mine. Orice ar fi am sa merg. Dar pana atunci incerc sa ma lupt singura cu creierul meu. Vizita asta mi-a dat multa incredere in mine. Stiu ca o sa pot! Ma sperie gandul ca ontr-un episod de vomitat o sa-mi puste inima sau o vena pe creier sau, mai rau, o sa-mi pice dintii. Mi-am luat o carte. Ma apuc de strans rufele uscate, apoi bag alta tura de haine la spalat, citesc putin, poate ma vad cu niste prieteni si apoi o ora de Insanity. Sper sa tina! Sper sa nu fie doar o faza trecatoare...

[ieucumine]

Anterior postat de anqutz

Hey! Te salut pentru decizia ta de a merge la medic. Pana la urma, este cea mai buna decizie pe care o puteai lua.

Un mic secret ar fi sa mananci de 5 ori pe zi, 3 mese si 2 gustari. Si sa-ti gasesti tot timpul cate ceva de facut care sa-ti ia gandul de la mancare.

Eu sunt mare fan mancare gatita in casa. De ex, astazi la pranz voi manca o salata mare de legume cu ulei de masline si o conserva de ton in apa. La cina voi manca niste legume facute in wok cu sos de soia si putin ulei de nuca de cocos si niste pastrav la cuptor. Iar daca intre pranz si cina mi se face foame, rontai cateva migdale.

Buna anqutz,
Din pacate programul nu-mi permite mananc si alea 2 gustari. Nu tot timpul. De exemplu daca lucrez de dimineata, ma trezesc pe la 7 jumatate, mananc si la job intru la 9;30. Cateodata imi cumpar o banana pe care o arunci in sertar la receptie si o mananc pe la 10 jumatate. Apoi, ies in pauza la 13-13;30 si deobicei risotto cu amestec mexican la mine cu putina branza. Nebunia incepea cand ajungeam acasa si eram singura. Atunci bagam in mine. Trebuie sa ma gandesc la ceva idei de gustari. Voi ce mancati intre mese? Dar fara migdale, ca nu le pot manca...

[deadcountess]

Anterior postat de ieucumine

Hey,
Parca incepusem un subiect nou. Nu stiu de ce scriu in continuarea postului lui Rori, azi dimineata nu imi aparea asa. Anyway, vin de la psihiatru. A fost bine. Azi a fost si soare in Timisoara si am avut o stare faina. Am discutat liber cu doamna doctor, a fost mai mult o discutie prietenoasa intre noi. Mi-a recomandat sa incep o terapie cognitiv-comportamentala cu un psiholog. Acum am zis ca mai astept o saptamana. Mi-a zis ca sunt in faza incipienta si ca poate deveni mai rau si sa ajung sa mi se administreze pastile. Asta m-a speriat si mai tare. Nu vreau sa ajung o pastilata. De asta astept o saptamana sa vad cum ma mai inteleg cu mine. Orice ar fi am sa merg. Dar pana atunci incerc sa ma lupt singura cu creierul meu. Vizita asta mi-a dat multa incredere in mine. Stiu ca o sa pot! Ma sperie gandul ca ontr-un episod de vomitat o sa-mi puste inima sau o vena pe creier sau, mai rau, o sa-mi pice dintii. Mi-am luat o carte. Ma apuc de strans rufele uscate, apoi bag alta tura de haine la spalat, citesc putin, poate ma vad cu niste prieteni si apoi o ora de Insanity. Sper sa tina! Sper sa nu fie doar o faza trecatoare...

Buna
De obicei subiectele cu aceeasi tema sunt "lipite"
Daca te apuci de terapie la psiholog ai sanse foarte mari sa nu ajungi la pastile, ai destul stres, nu are rost sa-ti mai bati capul gandindu-te la cea mai groaznica varianta

Succes in continuare

[ieucumine]

Anterior postat de deadcountess

Buna
De obicei subiectele cu aceeasi tema sunt "lipite"
Daca te apuci de terapie la psiholog ai sanse foarte mari sa nu ajungi la pastile, ai destul stres, nu are rost sa-ti mai bati capul gandindu-te la cea mai groaznica varianta

Succes in continuare

Eh, am nevoie de vreo 2 palme sa ma trezesc la realitate. Si colega mea de apartament e aproape psiholog, dar nu as putea vorbi la fel de liber cu ea, desi i-am zis in mare ce am. E cam singura, dupa mama, care a inteles. Restul cu care am vorbit, majoritatea baieti, au inceput cu faze gen "Nu inteleg cum nu te poti abtine!" sau cu ce cerzi ca te ajuta psihologul sau psihiatrul. Si eu eram like "Putina sustinere, va rog!?". Anyway, am nevoie de rabdare. Deja am mult mai multa incredere ca pot sa trec peste asta.

[deadcountess]

Anterior postat de ieucumine

Eh, am nevoie de vreo 2 palme sa ma trezesc la realitate. Si colega mea de apartament e aproape psiholog, dar nu as putea vorbi la fel de liber cu ea, desi i-am zis in mare ce am. E cam singura, dupa mama, care a inteles. Restul cu care am vorbit, majoritatea baieti, au inceput cu faze gen "Nu inteleg cum nu te poti abtine!" sau cu ce cerzi ca te ajuta psihologul sau psihiatrul. Si eu eram like "Putina sustinere, va rog!?". Anyway, am nevoie de rabdare. Deja am mult mai multa incredere ca pot sa trec peste asta.

Asa e, ai nevoie de rabdare, dar e mai bine cu psiholog decat sa te chinui singura. Si nu de doua palme, bulimia e o boala, nu o slabiciune, chiar daca unora asa li se pare.
Stiu cum e, si sora mea e psiholog, dar nu merge daca psihologul si clientul sunt persoane apropiate.

[ieucumine]

O sa merg saptamana viitoare. O sa fie greu sa ma impart intre job, scoala si sedinte, dar macar o sa ma tin ocupata. Acum cand ma apuca o faza de asta, imi amintesc cat de greu imi vine sa dau afara si ma uit in oglinda si ma imaginez fara dinti si imi vine mult mai usor sa-mi iau gandul. Azi mi-am facut de lucru. Am fost la ceva cumparaturi. Mi-am luat o bluza si o rochie, plus lenjerie de pat si o tigaie noua, am eu o obsesie cu tigaile . Apoi m-am uitat la Hell's Kitchen, mi-am exfoliat talpile, mi-am dat unghiile cu lac de ala anti-bite ca iar am inceput sa-mi rod unghiile. Cu putina ambitie o sa-mi treaca faza cu mancatul, cu rosul unghiilor si, sper, cu fumatul. Acum ma pun sa termin sezonul 8 si apoi ma apuc de citit si mai pe seara ies cu o fosta colega de liceu. E mai bine! Simt asta!
O zi faina!

[deadcountess]

Ma bucur sa aud ca esti mai bine

E fain ca vrei sa te lasi de fumat, dar poate e mai bine sa le iei pe rand, rezolva intai partea cu mancatul, ca altfel s-ar putea sa mananci din cauza stresului provocat de lasatul de fumat. Fumezi mult?

[ieucumine]

Depinde. Daca sunt singura acasa sau ies in oras fumez mai mult. Dar daca si lucrez in ziua respectiva si acasa am ceva care sa-mi ocupe timpul nu trec de 5pe zi