[inna_34]

buna...scriu pentru prima data pe acest forum desi am urmarit des discutiile de aici. Nu stiu cu cine sa vorbesc despre asta si sper sa primesc aici putin sprijin. Incep prin a spune k sunt bulimica, da sunt constienta de chestia asta din moment ce am ajuns sa imi provoc voma si de 4 sau 6 ori intr-o zi dupa ce mancam pana nu mai stiam de mine. De vreo 3 ani ma confrunt cu aceasta boala si desi am spus de multe ori k trebuie sa incetez dupa cateva luni iar cedam ,pentru k nu suportam sa mi privesc corpul oribil in oglinda. Ador sa vad fete slabe care au corpuri suple,tot timpul imi voi dori si eu unul, ma obsedeaza chestia asta dar cedez de multe ori tentatiilor,dulciurile sunt problema mea si mananc cateodata in cantitati exagerate dupa care imi provoc voma. Dar parintii mei habar nu am, acum k sunt studenta stau cu niste prietene in apartament in alt oras dar nici ele habar nu au k eu ma inchid in baie si imi provoc voma dupa ce mananc. Dar simt k nu mai pot, pe fata imi apar niste pete si stiu k e din cauza asta pt k apar numai dupa ce dau din mine mancarea. Imi cer scuze k am lungit povestea, trebuia doar sa ma descarc, sa spun cuiva

[incognito]

Servus Inna
Bine ai venit printre noi.Craciun fericit!
AI venit in a2a zi de Craciun, si fetele nu prea sunt online azi, dar cu siguranta vor veni in ajutoul tau .
Eu nu stiu prea multe despre bulimie, insa stiu ca daca ai sprijin si putina vointa , vei reusi sa treci peste orice.
Sa stii ca nu esti singura fata care are aceasta problema, uite, iti dau cateva linkuri , sa citesti si povestile lor si raspunsurile primite de ele.
Dar te rog mult sa revii pe site , fetele iti vor rasounde si tie cu siguranta
Iata linkurile :
Cred ca a venit vremea sa cer ajutor - Sunt sau nu bulimica?
Inceput de bulimie?! pls HELP!
Anadrimoon-Eu si bulimia mea
Sa nu pierzi speranta Inna , esti tanara , normala din punct de vedere ponderal, daca e ceva ce te nemultumeste la tine , se poate rezolva cu putin sport si o dieta sanatoasa.
Cand ai timp,sa ne mai spui cate ceva despre tine, cam ce mananci intr-o zi , ce nu-ti place la tine, ce iti place la tine, orice vrei tu sa ne impartasesti!
Bine ai venit inca o data!

[VentoFreddo]

Inna, bine ai venit printre noi, nu esti singura, ma bucur ca ai decis sa infrunti aceasta problema, citeste intai cu calm ce ti-a dat Incognito(Roxy) mai sus, si pe urma mai vorbim.
Sarbatori Fericite!

[VAmedeea]

Anterior postat de inna_34

buna...scriu pentru prima data pe acest forum desi am urmarit des discutiile de aici. Nu stiu cu cine sa vorbesc despre asta si sper sa primesc aici putin sprijin. Incep prin a spune k sunt bulimica, da sunt constienta de chestia asta din moment ce am ajuns sa imi provoc voma si de 4 sau 6 ori intr-o zi dupa ce mancam pana nu mai stiam de mine. De vreo 3 ani ma confrunt cu aceasta boala si desi am spus de multe ori k trebuie sa incetez dupa cateva luni iar cedam ,pentru k nu suportam sa mi privesc corpul oribil in oglinda. Ador sa vad fete slabe care au corpuri suple,tot timpul imi voi dori si eu unul, ma obsedeaza chestia asta dar cedez de multe ori tentatiilor,dulciurile sunt problema mea si mananc cateodata in cantitati exagerate dupa care imi provoc voma. Dar parintii mei habar nu am, acum k sunt studenta stau cu niste prietene in apartament in alt oras dar nici ele habar nu au k eu ma inchid in baie si imi provoc voma dupa ce mananc. Dar simt k nu mai pot, pe fata imi apar niste pete si stiu k e din cauza asta pt k apar numai dupa ce dau din mine mancarea. Imi cer scuze k am lungit povestea, trebuia doar sa ma descarc, sa spun cuiva

Buna, Inna!
Ma bucur ca ai decis sa ne scrii si sa ceri ajutorul. Eu, recunosc, pana acum m/am axat pe anorexie. Asta pt ca am dat de mai multe fete anorexice pe site in ultima perioada.
Ambele sunt boli de natura psihologica.
Incepe ca o chestie aparent inofensiva.Prima data spui> Ei vomit si eu o data, ce mare lucru se poate intampla?
Dar, povestea se repeta, apoi din ce in ce mai des. Ideea e ca, in acest timp, boala se instaleaza confortabil si preia comanda.
Am vazut un documentar si despre bulimia, se pare ca dupa ce, in mod repetat, iti provoci voma, stomacul nu mai trimite catre creoer senzatia de satietate. Pilorul (orificiul prin care mancarea trece din stomac catre intestin) se ingusteaza, asta pt ca alimentele nu stau suficient timp in stomac pt a se elimina in intestin. Astfel, hormonii secretati prin traversarea pilorului de catre mancare se secreta mult mai greu. Timpul e mai lung.
Astfel, creierul nu isi mai da seama ca esti satula, tu simti in continuare foame. Stomacul isi mareste dimensiunea ca sa faca loc cantitatilor mari de hrana. Iar tu din nou iti provoci voma. E un cerc vicios.
Pe de o parte e afectarea psihica, obsesia fata de propria imagine, pe de alta parte e disfunctia fizica, care nu face decat sa agraveze tot.
In state stiu ca exista un medicament, nou pe piata, care stimuleaza producerea hormonilor care dau senzatia de satietate.
In combinatie cu antidepresivele (se pare ca persoanele cu probleme de alimentatie devin depresive sau sufera de depresii mai tot timpul datorita nealimentarii corecte, a carentelor de care sufera organismul si in principal creierul ca urmare a diferitelor practici), terapie de grup si psihoterapie a dat rezultate bune.
Dar, vezi tu, e pur si simplu f. multa munca, dorinta si sprijin din partea mai multor persoane. Ai nevoie de ajutor, nu ezita sa il ceri apropiatilor, prietenei cele mai bune, mamei sau surorii (in caz ca exista).
E vb de o boala care detine controlul asupra ta. Sunt persoane care reusesc si singure, dar procesul e greu, mult mai greu de unul singur.
Daca tu vrei, aici vei gasi sprijin.
Cat de multe stii despre aceasta boala?
Care ar fi planul tau ca sa te vindeci? Adica ai vreun plan, in vreun fel?
La inaltimea si greutatea ta ar trebui sa fii multumita de aspectul tau, pt ca esti slaba (ma uit ca ai setat ca ai 56 de kg.)
Asa ca daca mai ai zone care nu iti plac, asta sunt sigur pt ca asa iti e conformatia. Iar ce ar fi grasime (sa zice un pic de burtica), se duce prin sport si o alimentaie santoasa.
Dulciurile cred a sunt problema tuturor, pt ca zaharul produce la propriu dependenta.
Mananci sa zicem o ciocolata, glicemia creste brusc, urmata apoi de o scadere si mai brusca. Corpul ramane astfel intr/o stare de hipoglicemie si transmite semlale. Ca sa isi creasca glicemia, trebuie sa mai primesca ceva de mancare. Si ce vei simti va fi pofta de dulce. De ce? Pt ca e cel mai rapid mod de a creste glicemia. Si daca mananci din nou dulce se repeta procesul. Creste glicemia rapid, scade si mai rapid (problema e ca scade mai mult decat era initial) si se repeta ciclul. Asta e si cauza pt care se instaleaza alcoolismul. Alcoolul are acelasi efect asupra organismului ca si zaharul.
Va trebui sa scapi cumva de aceasta ependenta. Pt ca, impreuna cu bulimia, nu face decat sa inrautateasca lucrurile.
Te pup si mai astept vesti de la tine.
Sarbatori fericite si linistite (atat cat poti tu)!

[inna_34]

Sarbatori fericite si voua feteleor!! multumesc mult pentru incurajari, nu am mai vorbit niciodata despre asta si parca ma simt putin usurata ca am scris macar aici, Am citit linkurile trimise si stiu k sunt multe in situatia mea...eu vreau doar sa ajung sa mananc normal, sanatos dar parca am si uitat cum este. Dar sper k voi reusi si voi gasi puterea de a ma controla pt ca asta imi lipseste controlul asupra mancarii. Acum astept sa treaca si sarbatorile pt k iar nu am rezistat sa nu gust bunatatile facute de mama mea lasa te desigur cu o vizita la baie. o sa incerc si eu sa scriu ce mananc ,orice numai sa scap de aceasta boala care stiu k ma va distruge dak mai continuu.

[VAmedeea]

Anterior postat de inna_34

Sarbatori fericite si voua feteleor!! multumesc mult pentru incurajari, nu am mai vorbit niciodata despre asta si parca ma simt putin usurata ca am scris macar aici, Am citit linkurile trimise si stiu k sunt multe in situatia mea...eu vreau doar sa ajung sa mananc normal, sanatos dar parca am si uitat cum este. Dar sper k voi reusi si voi gasi puterea de a ma controla pt ca asta imi lipseste controlul asupra mancarii. Acum astept sa treaca si sarbatorile pt k iar nu am rezistat sa nu gust bunatatile facute de mama mea lasa te desigur cu o vizita la baie. o sa incerc si eu sa scriu ce mananc ,orice numai sa scap de aceasta boala care stiu k ma va distruge dak mai continuu.

Mancarea nu e un inamic, e ceea ce ne mentine in viata.
Si sa stii ca se pot face sarbatori in care sa te bucuri de mancare si fara sa te ingrasi.
Dupa sarbatori vb. O sa te indrumam, o sa fim aici si vei avea sprijin si atunci cand vei avea o zi buna, dar mai ales atunci cand nu va fi asa.

[inna_34]

VAmedeea sarbatori fericite si tie!! sa sti k am citit si eu articole despre bulimie si da m-am ingrozit dar cred k nu suficient incat sa incetez. ce ma deranjeaza e k deja pe fata ,mai ales in zona ochilor imi apar pete rosii ,arata urat dar imi dispar dupa o zi,numai k eu le maschez de fiecare data. am vrut sa vb cu o prietena dar mie frica ,nu am suficienta incredere in nimeni si culmea e k nu cred k cineva care ma cunoaste ar crede vreodata k sufar de aceasta boala. in general sunt vesela cu prietenii, glumesc insa de multe ori knd sunt singura imi vine sa plang,imi spun k ma urasc tin toate aceste sentimente in mine nu vreau ca cineva sa ma vada plangand. Greutatea ideala pt mine ar fi 50 kg dar eu ma lupt sa ma mentin la 56 si asta prin vomitat. Mancare de la fast food nu mi place nici sa o miros, imi plac mancarurile sanatoase dar cateodata parca nu stiu nu mai gandesc imi cumpar o multime de dulciuri dupa care ma simt vinovata.Iar in legatura cu satietate si at knd mananc de ex orez fiert cu legume ,pe care il ador parca nu ma simt satula ,ma opresc doar pt k stiu k trebuie, cred k si asta e un efect al bulimiei. multumesc mult pt raspuns si ma bucur k am avut curajul sa scriu aici.

[VAmedeea]

Anterior postat de inna_34

VAmedeea sarbatori fericite si tie!! sa sti k am citit si eu articole despre bulimie si da m-am ingrozit dar cred k nu suficient incat sa incetez. ce ma deranjeaza e k deja pe fata ,mai ales in zona ochilor imi apar pete rosii ,arata urat dar imi dispar dupa o zi,numai k eu le maschez de fiecare data. am vrut sa vb cu o prietena dar mie frica ,nu am suficienta incredere in nimeni si culmea e k nu cred k cineva care ma cunoaste ar crede vreodata k sufar de aceasta boala. in general sunt vesela cu prietenii, glumesc insa de multe ori knd sunt singura imi vine sa plang,imi spun k ma urasc tin toate aceste sentimente in mine nu vreau ca cineva sa ma vada plangand. Greutatea ideala pt mine ar fi 50 kg dar eu ma lupt sa ma mentin la 56 si asta prin vomitat. Mancare de la fast food nu mi place nici sa o miros, imi plac mancarurile sanatoase dar cateodata parca nu stiu nu mai gandesc imi cumpar o multime de dulciuri dupa care ma simt vinovata.Iar in legatura cu satietate si at knd mananc de ex orez fiert cu legume ,pe care il ador parca nu ma simt satula ,ma opresc doar pt k stiu k trebuie, cred k si asta e un efect al bulimiei. multumesc mult pt raspuns si ma bucur k am avut curajul sa scriu aici.

Da, asta e efectul bulimiei, disparitia senzatiei de satietate.
Treaba asta nu e o rusine, adica o pritena adevarat sau familia ar trebui sa te perceapa asa cum esti tu de fapt, o persoana care sufera de o boala. Si sa te ajute chiar daca e frustrant si de neinteles pt ei.
O sa ma interesez sa vad cam ce solutii ai putea adopta momentan de una singura ca sa incepi sa remediezi situatia.
Dar e clar ca cel mai mult trebuie sa lucrezi cu psihicul.
Stai linistita, oricand sunt prin preajma si am si ceva de zis, voi raspunde!

[inna_34]

multumesc mult, ma bucur sa stiu k pot primi sprijin aici

[Anycyk90]

Anterior postat de inna_34

multumesc mult, ma bucur sa stiu k pot primi sprijin aici

Salut,abia acum vad k ai deschis un subiect...am vazut sfatul tau la binge eating...aporpo,sunt si eu din sm...eu m-am confruntat cu inceputul de bulimia timp de 2 luni,insa fara sa stiu,deoarece eu nu vomitam,ci apelam la laxative...abia dupa am citit si am vazut k si aceasta categorie intra acolo.Evident cele 5 kg pe care le-am dat jos astfel acum s-au dublat,din pacate.E foarte greu stiu,nici la mine nu a stiut nimeni si nimeni poate nu-mi va sti vreodata problema sufletului.Uneori imi vine sa plang,alteori ma compatimesc...iar alteori spun k de maine tin dieta si fac sport insa problema e k astept rezultate de pe o zi pe alta.Noroc k am un prieten care desi nu-mi stie problema,el ma sustine knd spun k vreau sa slabesc sa arat mai bine si ma ajuta (alearga cu mine,ma incurajeaza)mi-am propus k in 2011 sa reusesc sa revin la formele initiale,dar am decis totusi sa incep de azi si sper sa continui maine poimaine si sa mi se instaleze o alimentatie adecvata.Ma doare ceea ce se intampla cu mine,deoarece mi-e frica sa pierd silueta si tocmai infulec park asta m-ar ajuta si din contra...
Scuze k m-am axat pe problemele mele...abia si eu de cateva zile am decis sa scriu pe forum despre aceasta problema..
Sper din suflet sa reusesti sa-ti revii cat mai repede...Sper sa mai vb