[mishutza]

Fetelor,cautati in youtube,a world without romania,cum a spus Huhu.Aia e ideea,va iesi ceva de genul.Stiati ca suna bine in romana,in germana sunt deja vreo 3 cuvinte,si nu prea are acelasi farmec ca in romana.Si mi se pare ca suna bestial,,o lume fara romania,,,sper ca nu tre sa le dau drepturi de autor baietilor de au facut filmul de pe you tube,hihiihhi.

[mishutza]

Putini sunt cei care ar crede ca majoritatea masinilor sportive din zilele noastre sunt “copia fidela” a unui bolid romanesc. O scurta vizita la Muzeul Tehnic “Prof. Ing. Dimitrie Leonida” ar putea insa convinge pe oricine. “Persu” arata ca o masina futurista, cand de fapt ea “s-a nascut” in iulie 1923, din mainile inginerului Aurel Persu si este brevetata ca fiind prima masina aerodinamica din lume.

[mishutza]

1858 – Bucureşti – primul oraş din lume iluminat cu petrol şi prima rafinare a petrolului
Timişoara – primul oraş european cu iluminat stradal cu energie electrică (noiembrie 1884).

[mishutza]

-Eliza Leonida Zamfirescu – prima femeie inginer din lume.

[Luna]

http://www.youtube.com/watch?v=84dZjSkcRHE

http://www.youtube.com/watch?v=hYc3laveX08

Cred ca despre asta vorbiti O lume fara Romania, nu ?

http://www.youtube.com/watch?v=itidLk5Dd3k

Petrache Poenaru (1799-1875) Inventatorul creionului intr-o epoca in care a avut o importanta extraordinara, trecandu-se de la penita inmuiata in cerneala la creion.

Stefan Odobleja (cu 10 ani inaintea lui Robert Wiener), a creat cibernetica (cu aplicatie in mecanica, chimie, farmacologie, electronica…) Dupa aproape 100 de ani, nici o persoana de buna credinta nu pune la indoiala ca Stefan Odobleja este parintele psihociberneticii si creatorul ciberneticii generalizate

Baseball, (in romana Oina) este un sport f popular in America de Nord, America Centrala si alte tari. Jucat pt prima oara in Romania a fost mentionat in timpul domniei lui Vlaicu Voda in anul 1364 si era un joc al pastorilor din Valahia . La prima editie a Olimpiadei (1896), Romania s-a oferit sa trimita doua echipe de oina, dar a fost respinsa de Comitetul olimpic pt ca oina nu se juca in (si de catre) alte tari.

Henri Coanda -despre care gasesti o gramada de informatii sau deja le ai

Costin Nenitescu, unul dintre marii chimisti romani

C Brancusi, of si lista poate continua cu locuri, peisaje, un relief de invidiat (un mozaic - munti, dealuri, podisuri, campii, mare, delta, fluviul si rauri ), manastirile din Moldova si nu numai, masivii muntosi, huh, ma opresc, ca m--am incalzit

[mishutza]

Da,sunt mai multe de spus decat credeam.
De acum urmeaza selectia infromatiei si asezarea ei intr-o forma captivanta.
Off,si mai tre sa le si prezint in fata multimii e soti si invitati.I hate it.
Si o sa va arat si voua ce a iesit.
Va pup,va multumesc,si va urez noapte buna.
Si daca mai aveti idei sunt binevenite

[Luna]

Ana Aslan, prepară vitamina H3 (Gerovital), produs geriatric brevetat în peste 30 de ţări .

[Luna]

Ana Aslan, prepară vitamina H3 (Gerovital), produs geriatric brevetat în peste 30 de ţări .

1952 - Premiul internaţional şi medalia "Leon Bernard", prestigioasă distincţie acordată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru contribuţia adusă la dezvoltarea gerontologiei şi geriatriei

[Luna]

Marele neurolog Ghe Marinescu

In anul 1898 — la puţini ani de la crearea cinematografiei — neurologul român Gheorghe Marinescu realizeaza primele pelicule privind tulburările mersului în afecţiunile neurologice, concomitent cu chirurgul francez Eugene Doyen (privind o nouă tehnică operatorie).

Cu doi ani mai înainte, în 1896, Gheorghe Marinescu realizase, în colaborare cu fizicianul Dragomir Hurmuzescu, primele radiografii din lume pentru studiul scheletului mîinii în acromegalie (creşterea excesivă a unor extremităţi ale corpului, datorită unei hiposecreţii a glandei hipofize), la scurt timp după descoperirea razelor Rontgen. Două realizări remarcabile, în care medicina îşi dădea mîna cu tehnica.

în 1890, la numai 27 de ani, descoperă cauza „maladiei lui Friedrich" (aceasta provoacă grave tulburări de echilibru), fiind vorba de o degenerare a căilor din măduvă care conduc influxul nervos. Pe baza unei burse de specializare, îşi susţine în 1897 doctoratul în medicină la Paris, cu o teză al cărei aport se înscrie trainic în ştiinţă, prin descoperirea mîinii suculente (denumită şi „mîna lui Marinescu" şi constînd din modificări cutanate şi subcutanate ale mîinii) în siringomielie (formarea de cavităţi anormale în măduva spinării).

O autoritate mondială în tot ceea ce priveşte celula nervoasă şi în general sistemul nervos.

A fost cel dintîi savant care a reuşit să vadă la microscop celula nervoasă vie (cultivînd ţesut nervos în afara organismului), ceea ce i-a permis să explice numeroase aspecte ale structurii celulare. A descris procesul refacerii celulei nervoase, descoperind fenomenul denumit al „neurotropismului" (celulele din capătul periferic al nervului „atrag" capătul central al nervului secţionat, într-un mod analog magnetismului). Studiind grosimea scoarţei cerebrale, Gh. Marinescu a întemeiat paliometria şi a adus totodată noi puncte de vedere privind „arhitectura" scoarţei. Ducînd mai departe teoria lui I. P. Pavlov asupra reflexelor condiţionate, a creat teoria „trofismului reflex".

[Luna]

Victor Babes -
Medic, bacteriolog si morfopatolog, fondator al scolii romanesti de Microbiologie.
A studiat medicina la Budapesta, apoi la Viena, unde si-a luat si doctoratul. Isi incepe cariera stiintifica in Budapesta ca asistent in cadrul Laboratorului de Anatomie Patologica (1874 - 1881)
Lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses (1885).

A desfasurat o vasta activitate stiintifica, dar a pus accent pe problemele legate de tuberculoza, lepra, vaccinare anti-rabica si seroterapie anti-difterica.
A demonstrat prezenta bacililor tuberculozei in urina persoanelor bolnave si a pus in evidenta peste 50 de microorganisme patogene printre care se numara si "corpusculii Babes-Negri" (prezente in celulele creierului animalelor bolnave de turbare).