[Axenya]

Buna dimineata!
Ciudata situatie, ori e cantarul meu defect (desi este relativ nou) ori corpul meu e ciudatel rau. Ieri spuneam ca sapt. trecuta adaugasem 400 gr(79.8kg) si ca imi propusesem ca pana la sfarsitul lunii sa ajung la acel 79 curat, astazi cantarul meu mi-a facut surpriza sa imi arate acel mult dorit 79.... E posibil sa ma cantaresc eu prea des si de aici si diferentele...anyway sunt happy

[mika_me]

Anterior postat de Axenya

Buna dimineata!
Ciudata situatie, ori e cantarul meu defect (desi este relativ nou) ori corpul meu e ciudatel rau. Ieri spuneam ca sapt. trecuta adaugasem 400 gr(79.8kg) si ca imi propusesem ca pana la sfarsitul lunii sa ajung la acel 79 curat, astazi cantarul meu mi-a facut surpriza sa imi arate acel mult dorit 79.... E posibil sa ma cantaresc eu prea des si de aici si diferentele...anyway sunt happy

Felicitari!!! Asta e dovada ca daca nu renunti, chiar si dupa ce ai maindat cunstangul in dreptul, rezultatele frumoase nu intarzie sa apara!!

Tine o tot asa...si orice ar fi, nu renunta!!!

[Axenya]

Multumesc, fetelor! uneori chiar simt nevoia de incurajare
Discutiile cu voi parca imi ancoreaza si mai mult dorinta de a ajunge la o greutate normala

[stefs]

Anterior postat de Axenya

Buna dimineata!
Ciudata situatie, ori e cantarul meu defect (desi este relativ nou) ori corpul meu e ciudatel rau. Ieri spuneam ca sapt. trecuta adaugasem 400 gr(79.8kg) si ca imi propusesem ca pana la sfarsitul lunii sa ajung la acel 79 curat, astazi cantarul meu mi-a facut surpriza sa imi arate acel mult dorit 79.... E posibil sa ma cantaresc eu prea des si de aici si diferentele...anyway sunt happy

felicitari!!! e-asa un sentiment de fain cand apar rezultate cand nu ne asteptam si cand suntem putin dezamagite ca n-am facut tot ca la carte. vezi, dovada ca greselile nu trebuie sa ne opreasca

[mika_me]

Anterior postat de Axenya

Multumesc, fetelor! uneori chiar simt nevoia de incurajare
Discutiile cu voi parca imi ancoreaza si mai mult dorinta de a ajunge la o greutate normala

Sentimentul e mutual. Personal, oricat sprijin as avea din partea familiei si a celor apropiati, in general, nu cred ca vreunul dintre ei, care nu a trecut sau nu trece prin acest proces , ma poate intelege 100%.

E drept ca nu m a adus nimeni in situatia in care sunt. Eu sunt singura responsabila. Dar sa arunci chestia asta in fata, considerand o motivationala...nu e in regula. Iar acest lucru nu mi e strain. Am avut 93 de kg dar oarecum prin constructie, desi aproape de 100, nu aratam aceste kg...Adica e clar ca sunt mai grasuta, dar nu parea chiar ceva de speriat. Insa ajunsesem sa ma simt prost cand mancam, stii senzatia aia...esti gras si n ar trebui sa mananci. Si multi gandesc asa...esti gras...nu mai baga mancare in gura. In loc sa te gandesti...ca si cel mai grasut dintre oameni..e om...si are su el pofte. Doar pentru ca tu esti norocos si nu pui pe tine, nu te face superior mie. De aceea, eu nu pot spune ca admir oamenii care mananca haotic si sunt slabi pt ca sunt slabi. Acei oameni nu fac nimic special pentru asta. Sunt doar norocosi.

In schimb am un respect pentru cei care au fost dintotdeauna slabi si fit ca urmare a unui regim echilibrat, a unui stil de viata relativ ordonat..sau ma rog...oameni care au facut eforturi, s au abtinut ca sa se pastreze in limite normale. Da, sa vina un astfel de om, sa mi bata obrazul...sa mi spuna ca n am suficienta vointa...Da, acel om are dreptul sa o faca...pentru ca stie ca nu e usor. E realizabil, necesita disciplina...dar nu e usor.

De aceea cred ca pe acest site pot gasi tot sprijinul si toata intelegerea. Cineva care a fost slim fit toata viata si care a mancat cat a vrut, cand a vrut si in ce combinatii a vrut, fara sa vada schimbari pe propriul corp, nu va intelege provocarile pe care le presupune un regim de slabire, mai ales in cazul unei persoane care a incercat zeci de diete.

Uneori nici nu mai e vorba de vointa...ci de o oboseala psihica. Dupa ce ai incercat regim, dupa regim, dupa regim...si ai dat gres, pentru ca ai sperat ca odata pierdute kg, nu se vor mai intoarce....ajungi in acel punct in care simti ca nu mai poti...ca nu ai mai putea face fata unui nou regim. Eu am fost in acel punct...Nu mai voiam sa constientizez fiecare lucru pe care il mancam...nu mai voiam sa ma gandesc la fiecare cm de celulita si la fiecare sunculita ce se evidentia prin haine.

Mi am spus la un moment dat ca asta e. Eu nu mai pot...singura solutie e sa merg la un doctor si sa aflu mai multe detalii legate de taierea stomacului...pentru ca altfel voi fi din ce in ce mai grasa si eu sa tin regim...nu mai pot.

Da...am luat in calcul la un moment dat...calea usoara...Impropriu spus usoara...pentru ca odata ce te documentezi, vezi si riscuri...si efectele postoperatorii...etc...Sotul meu mi a spus...ca n ar fi de acord cu aceasta operatie dar ma vedea, simtea ca sufar...plus ca traia pe pielea lui efectele complexelor mele. In ultimii ani noi n am mai fost la o piscina impreuna...desi iubesc apa...Nu ma simteam comod sa ma dezbrac...iar pe langa prietenele/sotiile prietenilor lui eram (sunt inca)o balenuta. Nu voiam sa il fac de ras...asa ca ii spuneam sa mearga singur, desi sufeream. Niciodata nu m a facut sa ma simt prost. I am spus la un moment dat, cand insista sa merg si eu, ca nu vreau sa mi expun suncile si mi a spus ca sunt nebuna..ca ce cred, ca s numai femei perfecte si trase prin inel la piscina?!?!I am zis ca nu ma intereseaza. Eu nu pot fi...mandra asa cum sunt si nu ma pot expune.

A incercat sa ma motiveze mereu...uneori mai dur...alteori mai bland...Dar fara rezultat...pentru ca cheia era la mine...nu la altcineva...Printre ultimele discutii, inainte sa decid sa apelez la nutritionist, stiu ca mi a spus ceva de genul.."Mai incearca o data prin regim...da ti ragaz un an, fii constanta si determinata..si daca nu functioneaza, daca vezi ca nu slabesti si nu e ok...daca nu ajungi unde vrei tu...atunci ne interesam de operatia asta. Eu nu cred ca e ok, eu cred ca e riscant..dar daca crezi ca te va ajuta, facem ce vrei tu, doar sa fii fericita si sigura pe tine."

Si apoi...am decis sa apelez la nutritionist...just like that...de parca m a trasnit deodata. Am mai spus...imi zisese si o verisoara de a mea...de ea si de cat e de buna si de cate cunostinte de ale ei au apelat la ea si au slabit foarte mult...apoi si soacra mea avea un coleg care mersese la aceeasi doctorita si la fel slabise foarte mult..si spunea ca i a dat un regim permisiv, ca n a facut foamea...etc.
Mi amintesc si acum ca era inceputul lui ianuarie, eram plecati pentru cateva zile la munte la schi si luand in considerare cele de mai sus, am decis..in a split second..sa sun si sa ma programez. Am fost usor dezamagita ca abia peste o luna m am putut programa...dar ma asteptasem...auzisem ca e foarte solicitata doctorita...Si uite asa...am renuntat la gandul operatiei..

Plus ca auzind testimonialele diverselor vedete care au apelat la aceasta operatie...ca e totusi reversibila...ca te poti reingrasa daca nu ai grija...plus chinurile de dupa operatie..pe care spre exemplu doar Feli Donose le a zis pe sleau...si faptul ca ajungi sa slabesti in jumatate de an...cat ai slabi printr un regim echilibrat...M au facut sa mi iau gandul...

Ce va fi pe viitor ...nu stiu...stiu doar ce e in prezent...iar in prezent...e bine...

Si uite asa...mi am deschis sufletul...pentru ca...dupa cum am mai spus...sentimentul e mutual...Chiar daca motivatia vine dinauntrul nostru...e minunat sa avem alaturi de noi prieteni...chiar si virtuali...care sa ne sustina...la fiecare pas

[Axenya]

Intradevar, sentimentul e mutual, numai cei ce sunt in situatia ta te pot intelege pe deplin si asta te face sa fii deschisa
Din pacate kilogramele astea in plus nu ne aduc nici un beneficiu nici social si nici din pdv al sanatatii. Te inteleg perfect la faza cu piscina, ca sa nu mai zic ca eu l-am trimis pe al meu fara mine, la mare cu fam. lui motivand alergia mea solara. Nu am vrut sa il privez de momente frumoase alaturi de fam lui imprastiata prin toata tara, nu aveam nici un drept sa nu il incurajez sa merga fara mine pentru a petrece putin timp si cu ai lui.
M-am gandit si eu pentru cateva momente la operatie, insa am renuntat repede pentru ca imi este frica de anestezii in general iar in subconstientul meu stiam ca am ajuns la greutatea asta din cauza alimentatiei proaste si a sedentarismului- stiam si stiu ca pot reusi daca raman perseverenta si doar daca raman perseverenta Am facut multe schimbari in alimentatie, din pacate eu nu mancam nici macar mancare gatita preferam ceva rapid, lipsit de orice nutrienti, singura masa mai normala era micul dejun, in rest pe parcursul zilei mancam doar covrigi, croissante, bake rolls, pizza, foietaje, iar cand imi era pofta de ceva gatit nici macar nu gateam ci mergeam sa mananc in oras si alegeam din meniu doar ciloane afumate, crispy tochituri etc si toate astea cu garnitura de cartofi prajiti si nelipsita paine.. Nici acum nu mananc cum ar trebui, dar clar este o inbunatatire. mancarea asta plina de aditivi e ca un drog de care incerc sa scap.
Revenind la situatii incomode din cauza greutatii..da.. au fost multe si simt cum aceste kilograme ma imbatranesc foarte mult. Orice make-up sau haina as incerca sa port, kilogramele astea imi adauga cativa ani in plus.. fata rotunda, mare, gusa.. spatele plin de colocei si aripioare, brate ce atarna.. etc..simt cum ca as imbatrani inainte de vreme si recunosc ca stima de sine a scazut foarte mult din cauza asta..
Am noroc ca hainele de zi cu zi mi le mai cumpar din strainatate unde pot gasi modele mai tineresti si la marimile mari, dar aici la noi parca toate hainele sunt facute doar pentru femei slabe. Imi amintesc cat de prost m-am simtit asta vara cand incercam sa imi cumpar rochii pentru petrecere, toate rochiile frumoase si delicate erau la marimi mici iar cele pentru marimea mea erau modele pentru femei mai invarsta...
Imi doresc sa ajung la o greutate normala, dar cel mai mult, imi doresc sa ma pot mentine la o greutate normala, sa imi schimb obiceiurile alimentare , sa le mentin pe o perioada cat mai lunga si sa devina o obisnuita... sa simt ca ma pot bucura si eu de momente si experiente de care ma simt privata..

[mika_me]

Uite de aia zic ca cel mai mare sprijin il gasesti aici...pentru ca citind randurile, m am regasit in ceea ce spui.

Intr adevar, scopul final nu este doar sa slabim sa aratam bine, ci sa fim sanatoase si sa ne mentinem la o greutate normala pentru tot restul vietii.

Sunt convinsa ca vom reusi!!!

[Axenya]

Buna dimineata!
Eu nu am mai avut rabdare pana maine si m-am masurat si cantarit azi. Defapt, acum ma amuz pentru ca m-am jucat fix ca in copilarie cu desenare de tabaleuri.
Rezultatele intr-o luna: 01.03-01.04(zic eu/ desi suntem in 30)
Kg: -4,8
Talie: -6cm
Burta/colac: -6cm
Coapse: -2 cm
Gat: -1,5 cm
Astazi am facut masuratori suplimentare ca sa le pot calcula peste o luna: sani, sub sani, fund, sub fund, brate, gat sub barbie..
Al meu e plecat din tara, iar aseara m-a intrebat ce marime sa imi ia la haine ptr ca au aparut acolo colectiile de primavara in magazine. Imi tot zicea" iti iau marimea 8-10", la care eu " nu,nu ca am haine" iar el foarte mirat " wow, iubita mea imi zice ca are haine?! Ma puneai sa iti arat pe skype ce haine sunt in magazin, de se uita toata lumea la mine, iar acum nu vrei haine?" . Am stabilit ca inainte sa se intoarca el acasa voi merge la el ptr cumparaturi si ne vom intoarce acasa impreuna, asa ca m-am scos usor fara sa ii dau de banuit ca sunt pusa pe slabit. Vreau sa il surprind cu o silueta mai frumoasa. Eu am un pic de noroc in ceea ce priveste imaginea pe ansamblu cu noi doi ca si cuplu... si el e mai plinut, asa l-am cunoscut, asa ca nu dam rau impreuna el sa fie mai slab si mult mai inalt decat mine. Eu sunt realista, barbatul te iubeste , te vrea alaturi ptr totdeuna, vrea sa fii mama copilului lui, te iubeste pentru ceea ce esti tu, cu totul, dar oare ei nu s'ar simtit si mai atras,i si mai mandri de noi daca am avea o silueta mai frumoasa?...stiti voi...mai condimentam si noi... relatia Ups, stati ca incep sa fiu cam ghidusa..

[mika_me]

Anterior postat de Axenya

Buna dimineata!
Eu nu am mai avut rabdare pana maine si m-am masurat si cantarit azi. Defapt, acum ma amuz pentru ca m-am jucat fix ca in copilarie cu desenare de tabaleuri.
Rezultatele intr-o luna: 01.03-01.04(zic eu/ desi suntem in 30)
Kg: -4,8
Talie: -6cm
Burta/colac: -6cm
Coapse: -2 cm
Gat: -1,5 cm
Astazi am facut masuratori suplimentare ca sa le pot calcula peste o luna: sani, sub sani, fund, sub fund, brate, gat sub barbie..
Al meu e plecat din tara, iar aseara m-a intrebat ce marime sa imi ia la haine ptr ca au aparut acolo colectiile de primavara in magazine. Imi tot zicea" iti iau marimea 8-10", la care eu " nu,nu ca am haine" iar el foarte mirat " wow, iubita mea imi zice ca are haine?! Ma puneai sa iti arat pe skype ce haine sunt in magazin, de se uita toata lumea la mine, iar acum nu vrei haine?" . Am stabilit ca inainte sa se intoarca el acasa voi merge la el ptr cumparaturi si ne vom intoarce acasa impreuna, asa ca m-am scos usor fara sa ii dau de banuit ca sunt pusa pe slabit. Vreau sa il surprind cu o silueta mai frumoasa. Eu am un pic de noroc in ceea ce priveste imaginea pe ansamblu cu noi doi ca si cuplu... si el e mai plinut, asa l-am cunoscut, asa ca nu dam rau impreuna el sa fie mai slab si mult mai inalt decat mine. Eu sunt realista, barbatul te iubeste , te vrea alaturi ptr totdeuna, vrea sa fii mama copilului lui, te iubeste pentru ceea ce esti tu, cu totul, dar oare ei nu s'ar simtit si mai atras,i si mai mandri de noi daca am avea o silueta mai frumoasa?...stiti voi...mai condimentam si noi... relatia Ups, stati ca incep sa fiu cam ghidusa..

Felicitari Axenya!!! Wooooow, 78.6. Ce numar frumos!!!!
Eu mai am pana acolo...dar nu i bai...poate prin mai m oi lauda si eu cu o greutate de genul!!!

Ce sens ar mai avea sa ti iei haine acum, daca tot esti pusa pe slabit, nu?!?!
Faptul ca vrei sa ti surprinzi iubitul e un lucru tare fain!! Am facut si eu asta acum ceva ani si vreau sa ti zic ca n am sa uit niciodata admiratia din ochii lui cand m a vazut. Acum ca al meu sot stie ...asteptarile sunt si mai mari si imi doresc foarte mult sa vin in intampinarea lor la cel mai inalt nivel. Sper sa reusesc ce mi am propus. Pare destul de matematic totul si ar fi minunat sa mi ating targetul...Dar oricat de bine ar functiona masinaria asta numita organism, stiu ca nu e mereu dupa cum vreau eu.
Am ajuns la kg astea in ani buni...si de a lungul acestor ani, au fost cateva praguri la care m am mentinut perioade intregi...asa ca oricat as incerca sa nu ma.gandesc la asta, mi e teama ca la atingerea fiecarui astfel de prag, s ar putea sa am cate un platou si asta sa imi diminueze sansele de a ajunge la greutatea setata pentru luna august.

Pe de alta parte ma gandesc ca n or fi 25-30 de kg in minus....dar si 15-20 daca vor fi, vor face o diferenta...Pana la urma..ce se pierde, e bun pierdut...dar as minti sa spun ca in aceste din urma circumstante, o sa ma simt confortabil in costum de baie, la plaja.

But let's not get ahead of us..Mai e insa pana atunci (aprilie, mai, iunie, iulie si cel putin jumatate din august) si speranta moare ultima. O sa ma tin de treaba si o sa fac tot ce tine de mine..pentru a ajunge unde mi am propus.

[mika_me]

Anterior postat de Axenya

. Eu sunt realista, barbatul te iubeste , te vrea alaturi ptr totdeuna, vrea sa fii mama copilului lui, te iubeste pentru ceea ce esti tu, cu totul, dar oare ei nu s'ar simtit si mai atras,i si mai mandri de noi daca am avea o silueta mai frumoasa?...stiti voi...mai condimentam si noi... relatia Ups, stati ca incep sa fiu cam ghidusa..

Chestia e valabila si viceversa...nu e nimeni ipocrit...ce i frumos, si lui Dzeu ii place...
Cand esti intr o relatie asumata, in care exista intelegere, respect, iubire, atasament...aspectul nu mai primeaza, dar asta nu inseamna ca nu conteaza...Pentru ca ochii vad, inima cere...iar barbatii sunt vizuali...

Daca eu vad un tip care arata bine, il admir...
Daca sotul meu arata bine, e fit...sunt indragostita de el...imi place ce vad cand ma uit la el...Nu e corect ca si el sa se bucure la fel ca mine?!?!?
E drept ca frumusetea sta in ochii privitorului si ca barbatii vad lucrurile uneori diferit. Nu putine au fost datile cand ceea ce mie mi se parea frumos lui ii era indiferent si invers.
Sunt si barbati carora le plac femeile cu forme, feminine...implinite (nu grase...cu burti si alte cele)...dar oricum, cu ceva carne pe ele..Eu cred ca sotul meu e unul dintre ei...ca altfel nu mi explic...Top modela n am fost niciodata...iar cand l am intalnit eram deja in perioada cand ma vedeam grasa...Mereu m am intrebat ce o fi vazut omul asta la mine...cum m a ales el pe mine dintre atatea alte fete "perfecte"...cel putin dupa capul meu...

E drept ca ne am casatorit si ne am jurat sa fim impreuna la bine si la greu...etc etc...Dar oare e corect ca eu sa ma fi neglijat in asemena hal???E corect fata de el???Sincer...eu m as fi parasit...Nu stiu de ce vad lucrurile asa...Si nu stiu daca m ar deranja daca el ar face burta sau mai stiu eu ce...dar cand vine vb de mine...nu sunt la fel de toleranta...evident...gandindu ma din perspectiva lui.
Ma iubeste...asta e clar...dar am fost cam nesimtita si am profitat de iubirea asta a lui...Bine ca am decis in al 12lea ceas sa iau taurul de coarne...

Numai ca societatea asta a creat niste standarde si majoritate femeilor care nu se incadreaza...sunt ca stigmatizate...N ai 90-60-90...nu contezi...

Sau poti sa ai masurile astea dar sa fii totusi departe de tiparele impuse de societate...