[Mihaela1006]

Discutie despre reteta Coliva de grau dupa Cristina, adaugata de CrisetenO.

Cristina, reteta ta e mai elaborata si mai complexa ca a mea, tare mi-ar placea sa o gust .
As dori sa stiu daca cele 100 g fructoza inlocuiesc cu succes zaharul care se pune de obicei la coliva, cat sa nu fie nici prea dulce, nici nedulce. Am mai auzit ca se mai face si cu miere, dar mierea are gustul ei special care nu place tuturor, iar zaharul e neutru. Fructoza nu am folosit inca la nimic si nu-i stiu gustul deloc.
In rest, imi place cum ai decorat-o, arata traditional, mi-ai adus aminte de mama

[CrisetenO]

Buna Mihaela! (sau sa te tratez cu dumneavoastra?)

Mie mi s-a parut ca 100 g fructoza + zaharul vanilat + mierea au inlocuit chiar foarte bine zaharul pus de obicei. Dupa mine, fructoza are un gust mai aromat decat zaharul, si e si un pic mai dulce; cand pun fructoza in prajituri sunt mai apreciate decat atunci cand nu pun (chiar daca as mai adauga arome). Deci mereu prefer fructoza. Miere am pus putina si numai pt aroma si gustul a iesit deosebit de bun asa. Chiar o prietena care mananca mai dulce (de exemplu ei ii place mai putin reteta mea de cozonac) a spus ca i-a placut foarte mult coliva, ca are o aroma deosebita.

Eu ce sa-ti spun? Coliva o fac rar si o fac cu dragoste si cu rabdare. Nu e o datorie, ci aleg momentul cu grija, ca si pentru spovedanie, si aleg toate ingredientele foarte grijuliu. Mi se pare ca oricum iese mai bine asa decat daca te pripesti, pe de o parte, iar pe de alta parte aducerea colivei pentru cei morti este un gest din dragoste, si deci aceasta dragoste trebuie sa se reverse si in modul de preparare. Altfel poti sa-ti faci grau fiert cu nuca si fructoza/zahar singura, pentru acasa, si atunci poti sa-l faci cum vrei. Dar asa cum nu aduci la Biserica stergar pe post de fata de masa in Sf. Altar, e bine sa aduci ce e mai bun si mai frumos din tine intr-acolo.

Cel mai bine ca sa te lamuresti cum functioneaza treaba cu fructoza e sa iei o prajitura pe care o faci des (deci ii cunosti gustul bine si o faci mecanic) si sa o prepari cu fructoza, punand un raport fructoza: zahar -- 100:120 g. Si apoi cand coci prajitura e mai bine sa o faci la o temperatura ceva mai joasa si pt mai mult timp. Recomand fructoza mai ales la prajiturile cu fructe: se intelege mult mai bine!

Daca faci experimentul sa-mi spui cum ti se pare, sunt f. curioasa. Ai mei au fost foarte circumspecti cu privire la fructoza, si nu cred ca o folosesc cand nu sunt acolo, dar le plac prajiturile care imi ies mie cu fructoza (nu le place sa umble in oras dupa fructoza, asta e buba) .

Cu mult drag, iti multumesc ca ai adaugat reteta!

Cristina

[Mihaela1006]

Cristina,
multumesc pentru informatiile despre fructoza, asa o sa prind curaj sa imi iau si eu, pana acum am ocolit-o mai mult din ideea de a nu avea un substitut pentru zahar care sa imi incurajeze pofta de a-mi face ceva dulce...

coliva am facut pentru mama, cand a fost nevoie, cu mare dragoste, cu grija si rabdare, cum ai spus si tu, dar am folosit reteta mamei, care e aceeasi cu a bunicii - doar graul, arpacas sau arnaut de coliva, fiert in apa de doua ori si jumatate cat volumul de grau cu putina sare, la care se adauga cand e aproape fiert bobul de grau si zaharul, si aici puneam dupa gust pentru ca anumite sortimente de zahar indulcesc mai putin ca altele dar nu mai mult decat volumul de grau, se mai tine putin pe foc, se pune pentru aroma coaja de la o lamaie astfel incat sa o poti scoate ulterior ca se amaraste si o lasi sa se racoreasca acoperita in oala ei suficient ca sa o poti amesteca cu mana (intre timp apa dispare absorbita complet, mie nu mi s-a intamplat sa ramana moale), se adauga nuca taiata marunt cu cutitul sau pisata (cam doua treimi din cat grau am pus) plus niste zahar vanilat si scortisoara si se amesteca pana se omogenizeaza. Spalatul graului si ornarea se aseamana. Ceea ce iese are o aroma discreta si nu imi vine sa ii pun nici o esenta pentru ca mamei ii placea simpla.
Poportiile depind deci de cantitatea de grau folosita, masurata in volum.

Pentru ca nu am putut sa fac de Sambata Mortilor o pomenire ma gandesc ca pot pana la Paste in orice sambata sa fac o coliva mica, mai bine mai tarziu... simplul gest de a face ceva in amintirea mamei e un nou prilej de a mi-o aminti. Ce zic eu?... parca as putea sa o uit... Nu e o datorie, devine o bucurie, parca ar fi cu mine din nou in bucatarie...

Iti multumesc ca ai postat reteta, ma va ajuta ca reper in anumite imbunatatiri, legate mai ales de indulcire

PS: nu cu dumneavostra, te rog