[Rusu Laura]

Reprezinta un stadiu avansat al majoritatii bolilor cardiace. Cauza cea mai frecventa a insuficientei cardiace o reprezinta ateroscleroza. Daca inima, in ciuda afectarii sale, poate mentine o circulatie apropiata de normal, vorbim despre insuficienta cardiaca compensata. In acesta situatie este nevoie de o restrictie moderata de sare (2 gr/zi) si activitate fizica in limita simptomelor. In situatia in care cordul nu mai e capabil sa mentina irigatia tesuturilor periferice, vorbim despre insuficienta cardiaca decompensata sau congestiva, situatie in care este necesar repausul la pat cu reducerea aportului energetic. In ambele situatii alimentatia are un rol foarte important (fie un rol profilactic, de impiedicare a decompensarii cardiace, fie un rol curativ). Regimul alimentar va trebui sa asigure minimum de efort din partea inimii. Se vor prefera deci mesele mici si dese si se vor evita alimentele greu digerabile sau cele care au fost supuse unor pregatiri laborioase. Factorii de risc care produc insuficienta cardiaca sunt cardiopatia ischemica cronica, hipertensiunea, diabetul. Dieta de preventie a instalarii insuficientei cardiace va trebui deci sa actioneze asupra factorilor de risc mentionati (controlul tensiunii arteriale, al greutatii, dislipidemiei, un bun control glicemic in cazul diabetului).

Principii generale
Regimul alimentar va fi :
- normocaloric sau hipocaloric in cazul celor supraponderali sau obezi. Atingerea greutatii ideale va reprezenta o componenta esentiala a tratamentului. Scaderea in greutate reduce travaliul cardiac si scade nivelul lipidelor circulante precm si al tensiunii arteriale.
- hiposodat, iar in formele severe chiar desodat, cantitatea de sare permisa fiind in functie de existenta edemelor si a hipertensiunii.
- hipolipidic (vezi treapta I sau treapta II de dieta hipolipidica), in functie de dislipidemiile asociate.
- normoproteic sau hipoproteic, stiindu-se ca in general un regim bogat in proteine contine si o mare cantitate de sare. Se vor prefera proteinele cu valoare biologica inalta, proteinele vegetale.
- se va evalua aportul de lichide cand insuficienta cardiaca este decompensata
- evaluarea aportului de K se impune, mai ales la pacientii sub tratament cu diuretice, insuficienta renala etc.

Se va tine cont de asemenea de patologia asociata (diabet, afectare renala), dieta in insuficienta cardiaca fiind de fapt o dieta combinata.
Vor fi evitate alimentele care produc disconfort gastric, alimentele bogate in sodiu (varza, telina, spanac, leguminoase uscate, sfecla). Se evita de asemenea alimentele foarte reci sau foarte calde, alimentele ce contin substante stimulante (cafeina).
In insuficienta cardiaca medie, dieta hiposodata singura poate preveni edemele. In insuficienta cardiaca severa dieta va fi desodata si pacientii vor fi hraniti cu lingurita pentru a evita orice efort suplimentar (pana la reducerea edemelor si reluarea functiei cardiace).

Alimentele permise sunt:
- laptele degresat, urda, casul nesarat.
- carnea slaba, preferabil de peste, pasare sau vita in cantitate de 150-200 g. /zi de 2-3 ori pe saptamana, preparata prin fierbere, gratar sau la cuptor.
- 2-3 oua pe saptamana, numai in preparate alimentare.
- ocazional unt; zilnic uleiuri vegetale, adaugate crude in mancare, in cantitate depinzand de necesarul caloric.
- paine nesarata veche de 1 zi in raport cu necesarul caloric.
- legumele si fructele fierte (compoturi, soteuri, piureuri, sufleuri, budinci), sau in stare cruda.
- in locul sarii se vor prefera condimentele aromate (patrunjel, marar, tarhon, cimbru).
- acrirea alimentelor se va face cu zeama de lamaie.
- dulciurile sa fie preparate in casa, fara bicarbonat si fara sare, preferabil aluaturi uscate sau aluaturi de biscuiti, gelatine de fructe, peltele.
- bauturile permise: ceai de plante, suc de fructe si legume, lapte batut, lapte degresat, iaurt, cafea de orz; sunt contraindicate bauturile carbogazoase.
Pacientul va manca 4-5 mese pe zi, mesele vor fi servite intr-o atmosfera de calm. Se vor evita discutiile in timpul meselor, consumul de lichide in timpul meselor. Masa de seara se va servi cu 2-3 ore inainte de culcare.
Din cand in cand, (o data pe saptamana sau chiar mai des in cazul pacientilor supraponderali sau obezi), pacientul poate urma un asa zis regim de descarcare, alcatuit numai din fructe si legume pe parcursul unei zile.