[IoanaM13]

Bună tuturor!

Scriu acest mesaj pentru că de câteva zile mi-am dat seama că am din ce în ce mai mare nevoie de ajutor.
Totul a început prin faptul că am slăbit în jur de 22 de kilograme în ultimele 8 luni. Pas cu pas, am ajuns la ortorexie. Nu o văd ca pe o problemă, ci ca pe un stil de viaţă. În fine. Am văzut în mai multe locuri că din ortorexie se poate da uşor în anorexie, de exemplu, însă nu este cazul meu, pentru că iubesc mâncarea. Din nefericire, am dat în bulimie, aş zice. Dacă până acum o lună mâncam în cantităţi normale, de o lună încoace am zis că-mi permit măcar o zi pe lună să mănânc mai mult. Ei bine...am mâncat mai mult decât trebuia în ultimele 3 zile, cu toate că doar cu o săptămână înainte am ajuns la spital din cauza stomacului. Datorită unor probleme ale sistemului digestiv, urmez, teoretic, un anumit regim, unde mi se permit cică şi biscuiţii. Nu am mâncat aşa ceva de prin iunie, iar acum, când am dat de ei, nu mă pot opri. Ceea ce mă deprimă este că meniul meu zilnic este normal..până după-amiază spre seară. Ieri, de exemplu, am mâncat DOAR 200 g de nucă. Azi am terminat un pachet de crackers (cam 200 g), aproape jumătate de pâine şi încă vreo 30 g de alt tip de biscuiţi. Efectiv, nu mă puteam opri. Am încercat să-mi provoc vărsături şi ieri şi astăzi, însă nu funcţionează, aşa că ajung să mă liniştesc aparent spunându-mi că da, de mâine mă schimb şi da, am o problemă, dar îmi permit doar în ziua respectivă. În spital mi s-a spus că am şi o tulburare obsesiv-compulsivă în ceea ce priveşte alimentaţia. Luni am prima şedinţă la psihoterapeut.
Am simţit nevoia să mă descarc...
Acum am gust de unt (sau aşa mi se pare) în gură şi mi-e greaţă.

Edit: Mi-am adus aminte.. Îmi simt corpul plin de tot felul de substanţe scârboase acum.