Tocmai faptul ca am reusit sa schimb ceva la mine m-a facut sa imi dschid un jurnal si sa impartasesc cu voi, sper numai succese si realizari! Vrem sa stim totul despre viata, vrem sa stim ce va fi, cum va fi, daca va fi.....de multe ori cu minumul de efort. Asteptam sa se intample totul foarte repede, vrem sa fim apreciate, admirate, sprijinite in tot ce facem....iar cel mai mic impas ne da peste cap.Exact cum se intampla si in cazul meu
. Am asteptat tot timpul ca ceva din exterior sa se schimbe pentru ca eu sa fiu fericita. Am crezut in oameni, am crezut in miracole...Dar mi-am dat seama ca eu nu facusem nimic ca miracolul sa se intample, asteptam sa mi se dea totul gratis. Mai e si faza cu "increderea in sine ", care la mine era pe minus de mult
. Ma plafonam tot mai mult si in schimb eram tot mai revoltata ca de ce nu se schimba nimic in viata mea, de ce toate merg prost, de ce eu nu pot, de ce... de ce...de ce...! Am ramas insarcinata cu 54 kg si ajunsesem la 80(26 kg plus)...GROAZNIC! Vedeam pe zi ce trece ca pun si pun si eu nimic...de la shaorma la pizza, de la spaghete la shaorma, de la ciolan afumat la sarmale cat mai grase posibil (doar copilul meu are nevoie de mancare). Prostii!!! eu aveam nevoie tot mai mult si mai mult si nu ma mai opream pana nu dadeam gata si o ciocolata! Dupa nastere slabisem doar 4 kg, restul au ramas...si eu inca asteptam sa se intample ceva. Vedeam ca nu sunt bine cu mine, nu mai mergea nici o haina, nici un pantalon...si atunci a aparut luminita de la capatul tunelului. Mi-am adus aminte de Slabuta si am zis ca a sosit momentul MARII SCHIMBARI. Si uite ca au trecut 5 saptamani de cand mananc sanatos(atat cat pot eu mai bine), sportul l-am inceput mai tarziu...dar rezultatele se vad si se simt...64.9 kg.Datorita voua, fetelor care m-au sustinut si sper sa ma sustina in continuare mi-am recapatat increderea, am ridicat fruntea sus atunci cand am crezut ca nu mai pot...si nu o sa ma opresc aici!