Eu mereu incep cu heirup, ma tine frumos si bine, apoi ma las cuprinsa de pauza si renunt, uit.
Acesta este al treilea jurnal pe care il incep - am vrut sa il numesc ”A treia incercare...” dar aceasta nu mai este incercare.
In cel de-al doilea am inceput de la 84 si am ajuns la 76. Si l-am inceput cand durea mai tare, la sfarsit de aprilie.
Acum sunt la 77 si de inceput am inceput defapt de prin octombrie - cand am inceput sa merg la sala si sa am grija cam ce mananc. Vorba vine. Am inceput la 79, dar la Craciun am pus la loc ce am reusit sa dau jos din octombrie.
Am implinit 30 de ani (
) si uitandu-ma inapoi, am alergat ca un copil bezmetic care nu reuseste sa faca prea multi pasi pana se impiedica si se juleste in genunchi.
Acum invat sa am o alta abordare. Mai lejera, mai umana. Nu mai merg la 10 antrenamente pe saptamana la sala pana imi pocneste iar spatele (da, bifat si asta), nu ma mai infometez sub scuza detoxifierii, imi stabilesc o tinta realista, pe care sa o ating intr-un timp realist. Totodata, daca am sa-mi mai depasesc greutatea ”ideala” cu 3 kilograme, indiferent de cine ce si cum, iau masuri ca sa nu mai am de dat jos 10-15, ci doar 3.
Incep de marti RINA. Fiindca colegele de la munca o tin, si grupul mereu a functionat mai bine decat individul. Nu am decis asta ca sa urmez o alta dieta, dar e mai simplu de ”constientizat” si urmarit ce si cum mananc.
Si bineinteles, continui cu antrenamentele de la sala.