View Single Post
  #1 (permalink)  
Vechi 12 oct 2010, 14:00:24
allanah's Avatar
allanah allanah este deconectat
(meniuri, evolutie)
Slăbuţa cu vechimeSlăbuţa cu vechime
Merite:
SUNT RESPONSABIL  
Data înregistrării: 15 feb 2010
Locaţie: L, Germania
Dieta: Montignac, faza 1
Date: 162cm, 52.3kg
Mesaje: 1.972
Aprecieri acordate: 0
Am fost apreciat(a) de 0 ori in 0 mesaje
Implicit Cred ca pierd controlul

Buna, fete frumoase!
Eu sunt Allanah, am inceput sa slabesc in urma cu o perioada buna de timp, mai mult de 1 an si jumatate, iar de atunci viata mea se invarte numai in jurul cantarului, cred ca pot numara pe degete zilele in care nu m-am cantarit; in jurul oglinzii, nemultumirii, dietelor, sportului, frustrarilor si a dorintei de: "macar inca putin".
Initial am slabit de la 63 de kilograme la ~ 49,50 cu muschii umflati de la sport ca in relaxare aveam si 48. Apoi am oscilat, insa niciodata nu m-am mai ingrasat mai mult de 53 de kilograme.
De 1 an jumatate insa numai in jurul a ceea ce "e permis" ma invart, iar daca se intampla sa mananc asa cum am facut in vacanta ma mustru incredibil de rau si simt imediat dorinta de a o lua din nou pe calea cea buna: sport, mult sport, mancat putin.
Am obosit si m-am saturat teribil de rau. Ma tot invart in acest cerc vicios al nemultumirii: macar sa ajung asa cum am fost, macar sa mai dau jos un kilogram, desi corpul meu se opune, nu mai are ce sa dea jos. Am incercat orice si mai mult de atat nu merge. Deci, am obosit si am ajuns in punctul in care imi doresc sa fiu asa cum eram la 63 de kilograme, sa nu fi inceput niciodata lupta asta pentru ca imi acapareaza viata.
NU ma infometez din cate imi pot da seama, ba chiar pot spune ca mananc, insa nu scap de obsesia "pierdere kilograme", "inca unul", "mult sport". Eu, desi spun tuturor ca nu fac dieta, ca nu vreau sa mai slabesc, mint! Nu am fost niciodata la mentinere de cand am inceput si mereu mai exista ceva de inlaturat.
Sotul meu imi spune zilnic aproape ca e rau ceea ce fac. MA cearta ca ma trezesc la 5:30 zi fac jogging la 1 grad afara. Imi spune ca am sa cad lata jos si ca trebuie sa renunt la diete. A renunta la dieta mi se pare cel mai imposibil lucru de realizat.
Macar daca as adopta acest stil de viata "sanatos" cu mai multa relaxare, sa nu fac din el principalul motiv din viata, sa nu ma trezesc si culc gandindu-ma la asta.
Vreau sa pot manca o felie de tort intr-o dimineata, dupa ce mi-am facut sportul si sa mi se para firesc, sa-mi spun: "ok, ai gustat, bucura-te", sa pot sa mananc un bol de struguri sau ceva la care poftesc incredibil fara ca apoi sa ma cuprinda un fel de disperare, ori deznadejde, descurajare si sa ma cercetez 10 ore in oglinda.
Deci, eu vreau sa ies din acest cerc vicios al luptei cu kilogramele in plus!!! Vreau sa nu ma mai gandesc la ele, sa nu ma mai urc pe cantar, sa pot lua o gura de ceva cand imi vine sa plang de pofta si sa fac asta degajata.
Ideea e ca ... NU STIU CUM.
__________________
Răspuns cu citat