[anes]

Am fost impulsionata de voi, prietenele mele, sa-mi scriu si eu jurnalul. Insa, cred ca pentru a avea o imagine completa, povestea ar trebui s-o încep cam in luna noiembrie 2009, când am hotărât ca-mi voi cumpăra ultimul cartuş de tigari.

nu voi uita acea zi de duminica, când m-am oprit la magazinul de la care obişnuiam sa cumpăr zilnic pâine si un pachet de tigari. Mergem pregătita cu bancnota de 10 RON si primeam ceva maruntis rest. Ma tot gandeam deja de o vreme ca voi dori sa ma las de fumat, ma simteam deja un rob al tigarilor, eram in stare sa plec cu masina, noaptea la ora 2, la benzinaria care nu era tocmai aproape sa-mi iau tigari sa ma pot culca linistita. Lipsa tigarilor era un imens stres pentru mine. Si veni si acea zi de duminica. Am intrat in magazin, cu decizia luata: Un cartus de YYY Light, va rog! L-am platit …. si am ajuns cu el acasa. Acum a aparut o noua mare problema, cum il voi imparti?! Daca voi fuma doar dimineata la cafea 2 tigari, mi-a ajunge cam 3 luni. Cam putin, asa ca am hotarat voi fuma cum fumam, cand imi vine pofta, cheful. Am avut grija sa spun tuturor celor din jur ca mi-am cumparat ultimul cartus de tigari si am continuat sa fumez in voie. Am ajuns la ultimul pachet, m-am cam panicat si am inceput sa fumez cu economie. Cu toata economia, joi, 12 noiembrie 2009, in pachet mai erau 4 tigari: 2 l-am fumat la cafeaua de dimineata si cu 2 am plecat la serviciu. Si din nou stresul de a le imparti . Doar fumatorii ma pot intelege, iubeam diminetile cand „imi pipam cafeaua”.
Toti din jurul meu stiau ca am ajuns la ultimul pachet si nimeni n-a crezut ca ma voi tine de promisiune (sincer nici macar eu nu eram convinsa!). Cele doua tigari din pachet ma stresau … cum sa le impart?! Am iesit si am rezolvat problema, cu ultimele inghitituri de cafea, le-am fumat pe amandoua. Era joi, 12.11.2009, ora 11, cand am stins ultima tigara.