View Single Post
  #10 (permalink)  
Vechi 16 nov 2009, 16:34:33
dara's Avatar
dara dara este deconectat
(meniuri, evolutie)
Slăbuţa cu vechimeSlăbuţa cu vechime
Merite:
SUNT RESPONSABIL  
Data înregistrării: 27 sep 2009
Locaţie: Bucuresti, Romania
Vârsta: 47
Dieta: deficit caloric 500 sport+500 hipocalorica+GL
Date: 160cm, 66.9kg
Mesaje: 1.473
Aprecieri acordate: 0
Am fost apreciat(a) de 5 ori in 3 mesaje
Implicit Re: Binge eating - Hiperfagie - Mancat compulsiv/in exces

Buna si bine ai venit, eu zic ca poti gasi sigur suport aici pe forum.

Cercul vicios la binge eating porneste de la emotie (negativa) - comportament de reglare a emotiei=mancatul.
Aici putem invata impreuna cum sa reglam altfel emotiile decat prin mancat. Intai vedem care sunt, cum le producem (ca ele nu apar de capul lor, noi le producem in functie de cum interpretam evenimentele), cum le putem diminua, cum le putem rezista pana le diminuam, ce alte comportamente putem adopta. Pentru ca intre emotie si comportament mai sunt niste ganduri automate pe care nu le mai stim.

Cercul vicios la bulimie se complica putin, la emotie - gand - comportament se adauga problemele cu imaginea de sine, nu ne place de noi si atunci amplificam emotiile negative, restrictiile alimentare duc si ele la crize de mancat...deci restrictiile alimentare in cazurile astea tre' sa fie mai mici decat la cineva fara binge-eating sau bulimie. Si din cauza problemelor de imagine de sine apar si comportamentele de compensare, diete super restrictive, varsaturi, laxative, sport excesiv. Care duc la alte episoade de mancat si cercul se reia.

Practic mai nou psihologia a demonstrat ca nu exista 'vointa'. Exista ganduri (unele sadite demult in mintea noastra), emotii, interpretari ale evenimentelor, conceptii de viata. Si cu astea se poate lucra, fata de 'vointa' care e ceva mult prea ambiguu. Si daca ar fi disecata tot la niste ganduri ar duce.

Hiperfagia, bulimia sau anorexia sunt afectiuni care se pot trata, ca orice alta afectiune. Nu inseamna ca e omul mai cumva. E ca si cum ar avea alta boala si s-ar trata de ea. De ex. nimeni nu blameaza pe cineva ca are ulcer si se trateaza.
Uneori daca e greu singur se poate recurge la ajutor specializat, ca vorba aia, nici maselele nu ni le scoatem singuri, desi am putea incerca cu un patent, ca sa demonstram ca 'nu sunt eu, dom-le, slab, n-am eu nevoie de dentist'.
Doar ca v-as sfatui ca daca decideti sa apelati la ajutor specializat (care nu inseamna ca va credeti Napoleon) sa alegeti pe tulburarile de alimentatie un specialist in terapie cognitiv-comportamentala sau interpersonala, ca in studii cumparative cu alte tipuri de terapie, primele doua au demonstrat ca functioneaza cel mai bine.

Chestiile astea se descompun pe bucatele si se pot gestiona.
Uneori dureaza un pic, a fost un comportament intarit in multi ani, nu se dezvata in general chiar peste noapte. Si nici nu are legatura cu firea omului sau alte alea gen 'sunt eu mai pofticioasa'.

Daca vrei sa incerci singura poti incepe un jurnal al tau, pe o agenda ceva, in care sa notezi cand apar emotiile respectiva, starile, etc. sa scrii situatia si ce ai facut: (emotia) 'am simtit..frica, neliniste etc.' ...(situatia) eram la...si cutare a facut/zis...(comportamentul) 'am mancat atunci sau mai tarziu...si (gandul care a declansat comportamentul)...nu stiu, de ex. nu suport sa ma simt asa, trebuie sa mananc ca sa ma simt mai bine.

Si primele emotii sunt declansate de niste ganduri, doar ca nu ne dam seama de ele. Trebuie un pic de efort ca sa le constientizam in timp. De ex. apare anxietatea sau depresia pt. ca credem ca n-o sa ne placa nimeni si o sa ramanem singuri pt. totdeauna sau ca n-o sa fim niciodata in star sa obtinem x.

Toate astea se pot gestiona, cu putina rabdare si cu putina motivatie sa scapam de ele, ca sa ne fie viata mai usoara.
Tu ai puterea sa opresti comportamentul, sa opresti gandurile si se va opri si starea proasta.
Dar ai mare grija la restrictiile alimentare sau la distorsiunile imaginii tale corporale, sa nu cumva sa le exagerezi. Ci sa le judeci realist, logic si pragmatic (ma ajuta intr-adevar sa gandesc asa?).

Cinstit, o parte din BMI-urile (IMC) care se invart pe la 17-18 deja intra in zona rosie pentru anorexie. Se poate trata, dar de obicei persoanele nu doresc sa fie tratate, nu sunt constiente de pericol, ci vor sa slabeasca in continuare. Imaginea de sine e foarte distorsionata si incearca si sa-si controleze viata controland excesiv mancarea.
In oricare dintre situatii se poate obtine ajutor real eficient, numai sa vrea si persoana un pic.

Hiperfagia in anorexie apare tot dupa restrictii alimentare excesive si saracul organism se apara si el cum poate.

Ultima dată editat de dara; 16 nov 2009 at 16:43:03.
Răspuns cu citat