[Slabuta / Marina Capațîna]

Uf… Încă o zi în care mi-am promis atâtea şi nu m-am ţinut de cuvânt…

De ce în fiecare seară, înainte de somn pot să mă conving că de mâine încep o nouă zi în care iar a unşpea mia oară mă apuc de dietă… ieri chiar mi-am propus că de azi mă apuc de exerciţii nu m-am crezut nici eu pe mine…

Îmi vine să turb cât de neserioasă sunt, mă mustru în gând, dar tot mă apuc să mănânc chestii nesănătoase şi care încet, încet îşi fac prezenţa la cântar.

Noroc că am cântar, aşa pot să mă monitorizez că altfel cred că ajungeam să mă sperii de oglindă, ea e cea care mă face să mă simt cel mai frustrant.

Câte zile, luni treceau pe vremuri în care nici nu dădeam ochii cu ea de teamă să nu mă văd în ce hal am ajuns.

Acum e mai binişor nu mai sunt o balenuţă ca înainte dar nici nu arăt cum mi-am visat dintotdeauna.
Mă consolez că mai vine mâine o zi în care mă voi apuca de regim.
Cred că ştiu de unde îmi vine atâta voinţă seara, sunt sătulă.

Păcat că nu o poţi lua de la o noapte.. Dar nici asta nu se mai poate pentru că seara în semn de “curaj” pentru a doua zi mai înfulec pâinică cu gem promiţându-mi că e ultima oară.
Sunt de groază…