[Adela]

carbohidratii: reprezinta una din cele mai importante surse de energie din organism - este utilizat de organism in timpul antrenamentelor/activitatilor cu intensitate/intrebuintarea fizica mare. Atunci cand consumi carbohidrati, pancreasul elibereaza hormonul numit insulina, cu rol (crucial!) in transformarea glucozei in glicogen si depozitarea acestuia in ficat si muschi. Dupa umplerea rezervelor de glicogen, transforma si depoziteaza carbohidratii sub forma de grasime. Multi oameni care consuma carbohidrati in exces sint supraponderali datorita faptului ca acesti carbohidrati produc o cantitate semnificativa de insulina: cand prea multa insulina se regaseste in corp, acesta devine o masina de depozitat grasime. De aceea este foarte important sa fim atenti la cantitatea de glucide pe care o consumam, fara sa le eliminam total.

Carbohidratii sint impartiti in 2 categorii: complex si simple. Cei din prima categorie ofera energie cu “eliberare sustinuta” (sint eliberati lent), in timp ce a doua categorie contine carbohidrati care ofera energie rapida. Este recomandat ca pe parcursul zilei sa consumi, glucide complexe, cu exceptia momentului de dupa antrenament cand organismul are nevoie de glucide simple pentru a reface rapid rezervele de glicogen.

Surse de carbohidrati: a) complex: paine, cartofi, orez, fulgi de porumb, fulgi de ovaz (acestea contin amidon), brocolli, morcovi, ciuperci, fasole, spanac (acestea contin fibre); b) simple: mere, portocale, banane, struguri, pere, ananas (fructe).

articolul de mai sus ar trebui sa explice zicalele inradacinate la familiile din Romania: “mananca cu paine sa te saturi” (carbohidrat complex cu eliberare lenta, intarzie senzatia de foame) sau “nu mananc paine ca ingrasa” (insulina transforma excesul de glucide in grasime).

Principiile dietei in diabetul zaharat

Regimul alimentar este de o importanta primordiala in tratamentul diabetului, fiind cel mai bun mijloc de echilibrare a bolii. El ajuta nu numai la echilibrarea glicemiei, dar contribuie si la evitarea complicatiilor diabetului – hipoglicemia sau hiperglicemia si, pe termen lung, reduce riscurile de boli renale, neurologice sau cardiovasculare.

Regimul alimentar al diabeticului trebuie sa includa suficiente calorii pentru a mentine o greutate sanatoasa, sa asigure o crestere normala la copii si adolescenti si sa corespunda nevoilor suplimentare in caz de activitate fizica, sarcina, alaptare sau boala.

Scopul dietei este acela de a asigura un aport adecvat de principii nutritive, atat calitativ cat si cantitativ. Pentru aceasta, alimentatia trebuie sa fie regulata (evitand variabilitatea necesarului de insulina) si fragmentata (de obicei, in trei pranzuri si doua gustari).

In prezent, se recomanda diabeticilor o dieta cat mai apropiata de o alimentatie echilibrata (dar continutul in glucide este cantarit si calculat).

Ratia calorica

Aportul caloric trebuie sa fie adaptat la:

» activitatea profesionala sau sportiva
» varsta – un subiect tanar are nevoie de mai multe calorii
» greutatea ideala (IMC < 24 la femei si 25 la barbati)
» exigentele specifice ale corpului – crestere, cicatrizare, oprirea provizorie a activitatii

Ratia calorica va fi ajustata pentru a aduce greutatea reala la cea ideala, deci va fi usor hipocalorica la obezi si usor hipercalorica la subponderali.

Caloria este o unitate de masura a energiei furnizate de alimente. Astfel:

» 1 gram de glucide = 4 cal
» 1 gram de proteine = 4 cal
» 1 gram de lipide = 9 cal

In mod normal, un subiect adult trebuie sa consume aproximativ 2000 – 2400 cal pe zi.

Constituentii ratiei alimentare:

Raportul intre principiile nutritive este urmatorul:
» glucide: 50 -60%, deci cca 250 – 300 g/zi
» lipide: 25 -35% (o treime de origine animala si restul vegetala)
» proteine: 15%


Glucidele in diabet

Glucidele sunt indispensabile vietii, dar trebuie cantarite pentru a stabiliza glicemia pe tot parcursul zilei. Mai mult de jumatate din aportul energetic ar trebui sa provina din glucide. Ratia zilnica trebuie fragmentata pentru a evita cresterile bruste ale glicemiei postprandiale.

Procentul de glucide continute variaza:

» produse zaharoase: 80 – 100%
» cereale si fainoase: 75%
» paine: 55%
» leguminoase: 20%
» fructe: 10 -20%

Produsele zaharoase:
Zaharul, dulceata, produsele de cofetarie si patiserie sunt foarte bogate in glucide simple, iar consumul lor trebuie limitat. In plus, aceste alimente nu participa la realizarea unui echilibru nutritional, fiind lipsite in mare parte sau complet de vitamine si saruri minerale. Atunci cand sunt consumate in exces, ele sunt stocate sub forma de grasime corporala.

Cerealele, painea si leguminoasele:
Consumul acestor alimente trebuie favorizat, deoarece furnizeaza energia necesara pentru buna functionare a organismului.

Fructele:
Fructele sunt bogate in glucide simple, dar trebuie consumate zilnic pentru a acoperi necesarul de vitamina C, saruri minerale (potasiu, magneziu) si fibre. Se recomanda consumul a 2 fructe pe zi, din care un citric (portocala, grepfrut, lamaie).

Mult timp bolnavii de diabet au fost sfatuiti sa nu consume produse care contin zahar rafinat. Aceasta recomandare este in prezent controversata. Unii diabetologi permit consumul de dulciuri concentrate, in cantitate limitata (maxim 10% din ratia glucidica zilnica), numai pentru diabetul zaharat de tip 1 bine echilibrat si numai la sfarsitul mesei (cand absorbtia este mai lenta).

Totusi, alimentele care contin zahar rafinat au de obicei o valoare nutritiva mica si pot cauza carente daca sunt consumate in locul alimentelor bogate in substante nutritive. Prin urmare, se recomanda limitarea consumului acestor alimente de catre toate persoanele si nu doar de diabetici.


Clasificarea alimentelor dupa continutul glucidic

Consumabile fara restrictii

» carne , peste, oua, branzeturi fermentate
» unt, smantana, ule
» zarzavaturi

Permise limitat (cantarind si calculand continutul in glucide)

Pentru a nu depasi cele 250 g glucide permise zilnic, trebuie cantarite fructele, legumele uscate si painea: maxim doua fructe pe zi, la sfarsitul mesei; 1- 2 portii de legume uscate si maxim 100 g de paine alba.

» lapte si lactate proaspete: iaurt, lapte batut, branza de vaci, urda, cas dulce
» fructe si legume cu 5% glucide: ardei grasi, castraveti, conopida, ciuperci, fasole verde, vinete, pepeni, lamai, grapefruit
» fructe si legume cu 10% glucide: ceapa, morcovi, praz, gulii, telina, sfecla, capsuni, portocale, mandarine, fragi, mere, cirese de mai
» fructe cu 15% glucide: cirese de vara, mere ionatan
» legume si leguminoase cu 25% glucide: cartofi, fasole, mazare, bob, linte (fierte)
» paine intermediara – 50% glucide (painea alba contine 60% glucide iar painea graham 45%)
» mamaliguta – 12,5% glucide
» paste fainoase fierte – 20% glucide
» orez fiert – 20% glucide (nefiert orezul contine 75%)

Alimente ce trebuie evitate

» dulciuri concentrate: zahar, miere de albine, gem, rahat, dulceata, inghetata, ciocolata
» fructe cu 20% glucide, bine coapte sau uscate: struguri, prune, pere Bergamotte, banane, curmale, stafide, smochine
» bauturi racoritoare care contin zahar: siropuri, pepsi, cola
» bauturi alcoolice bogate in glucide: lichior, vermut, vin fiert

Picurile hiperglicemice nu depind numai de continutul in glucide al alimentelor, ci si de viteza de digerare si absorbtie a acestora. Astfel, indexul glicemic reflecta capacitatea glucidelor de a creste glicemia in functie de viteza de absorbtie si digerare.
Lipidele in diabet

Consumul de lipide nu ar trebui sa depaseasca 30% din aportul energetic total. Din cauza riscurilor crescute de complicatii cardiovasculare se recomanda limitarea consumului de grasimi saturate la mai putin de 10% din ratia calorica, iar cel de colesterol - maxim 300 mg/zi.

Grasimile saturate provin in principal din produsele de origine animala – lapte integral, unt, smantana, frisca, margarina, carne grasa. Grasimile mononesaturate sunt atat de origine animala cat si vegetala – ulei de masline, ulei de rapita sau de arahide. Grasimile polinesaturate provin in principal din vegetale – porumb, floarea soarelui, soia si peste.

Sfaturi:

» favorizarea grasimilor nesaturate, care provin din uleiurile vegetale (de masline, rapita, floarea soarelui, nuci, soia, etc.), peste (somon, macrou, sardele, ton), avocado si fructe oleaginoase (nuci, alune, arahide)
» diminuarea consumului de grasimi saturate, prin alegerea produselor cu lapte degresat sau semi-degresat si a sortimentelor de carne fara grasimi


Fibre alimentare in diabet

Un regim bogat in fibre alimentare (cel putin 25 grame/ zi) poate reduce necesarul de insulina si determina o micsorare a glicemiei postprandiale. Fibrele alimentare incetinesc absorbtia glucidelor si contribuie la diminuarea nivelului de colesterol din sange, ducand astfel la reducerea riscurilor cardiovasculare.

Fibrele alimentare trebuie introduse treptat in alimentatie, pentru a evita neplacerile ce pot aparea in urma unei cresteri bruste a consumului (meteorism, flatulenta, diaree).
Fibrele solubile – din orz, ovaz, leguminoase, caise, piersici, capsune si fructe uscate - sunt recomandate in mod special. Unele legume – brocoli, varza, morcov, nap si cartofi contin de asemenea fibre solubile.

Dieta pentru diabetici este mai degraba o dietoterapie, care are menirea de a repartiza consumul de alimente in mod echilibrat pe parcursul zilei.

Dietoterapia
Alimente ce pot fi consumate fara restrictie:
• carne slaba sau degresata la tava sau cuptor;
• toate tipurile de peste;
• oua, nu mai mult de cinci pe saptamana;
• branza slaba;
• legume fara amidon (morcovi, varza, spanac, fasole verde, praz, andive, rosii, salata verde). O cantitate de 400-500 grame pe zi, cantarite inainte de preparare este suficienta.
Alimente de mancat cu moderatie:
• fructe proaspete: 300 grame pe zi;
• paine si derivatii sai (cornuri, briose): 200 grame pe zi;
• cartofi, cereale, paste fainoase: 300 grame pe zi;
• unt, nu mai mult de 130 grame pe saptamana: 15-20 g/zi;
• ulei, nu mai mult de ½ litru pe luna: 15-20 ml pe zi;
• margarina vegetala: 15-20 g/zi.
Absolut interzis este zaharul sub toate formele de absorbtie rapida: dulciuri, ciocolata, dulceata, miere, bauturi zaharoase, biscuiti, produse de patiserie.


Exemplu de regim pentru un diabetic




Micul dejun:

• cafea, ceai sau lapte; 3 felii paine (45 g) sau 3 pesmeti cu 15 g unt;
• o felie de branza telemea sau un ou fiert.

Pranz:

• 1/2 grepfrut; 150 g friptura slaba la tava; 120 g cartofi sote cu 2 rosii;o felie de branza cu usturoi si verdeata;
• ¼ l vin.

Gustarea de la ora 16:

• o cafea cu lapte cu indulcitor daca este nevoie sau cacao cu lapte fara zahar + 2 pesmeti cu unt.

Cina:

• ciorba de legume; pulpa de pui fara piele la tava; salata verde asezonata; 30 grame de branza;
• un mar.

Pentru un adult tanar cu inaltime de 170 cm si greutate de 70kg, care realizeaza o activitate fizica medie (consum energetic de 40cal/kg/zi), un exemplu de regim poate fi urmatorul:

Dimineata: lapte cu cafea(250 gr.), paine (60 gr.) cu branza de vaci (100 gr.) si ardei gras
Gustare: paine(40 gr.) cu unt(20 gr.) si parizer(100 gr.), fructe(100 gr.)
Dejun: supa limpede de legume cu crutoane (paine 100 gr.), perisoare cu verdeturi si pireu de cartofi(150 gr.), salata verde, paine(60 gr.), compot cu zaharina(100 gr. fructe)
Gustare: branza telemea(50 gr.) cu rosii si paine(40 gr.), fructe(100 gr.)
Cina: salata asortata, paine(40 gr.), budinca de orez cu carne, crema de ou (o cescuta)
La culcare: lapte(250 ml.) si paine(20 gr.)
Total calorii: 2800/zi

Un alt regim in diabetul fara complicatii, de data aceasta insumand 1600 calorii este urmatorul (este necesara ajustarea dietei in functie de activitatea fizica, sex - necesarul caloric zilnic in functie de aceste aspecte a fost prezentat intr-un articol trecut):

Dimineata: ceai cu zaharina, paine(20 gr.), branza de vaci(50 gr.)
Ora 11.30: iaurt(250 gr.)
Ora 15: supa de rosii cu legume, musaca din carne(100 gr.) si cartofi(150 gr.), salata de varza, paine(40gr.)
Ora 18: gelatina din fructe(100 gr.) si frisca
Ora 21: crap la cuptor cu garnitura de morcovi(200 gr.) si rosii, spuma de gris(15 gr. gris) cu lapte(250 gr.) si mar ras(200 gr.), paine(40 gr.)
Total calorii:1600/zi


Dimineata : 200g lapte , 15 g unt , 30 g paine intermediara

Ora 10 : 200g iaurt , 20 g paine intermediara

Pranz : supa de rosii (50g suc de rosii,250 g supa de oase,1/2 ou, frunze de patrunjel) , mancare de castraveti cu carne (75g carne,200g castraveti murati, 250g ulei,150g supa de oase,25g smantana), 200g mere, 60g paine intermediara

Seara : piure de cartofi cu carne inabusita (200g cartofi,10g smantana, 75g carne,25g ulei), salta de varza alba (250g varza rasa,5g ulei), sufleu de branza de vaci cu zaharina ( 150g branza, ½ ou, 5g unt, zaharina), 30g paine intermediara

Dimineata : cafea cu lapte cu zaharina ( 200g lapte,50g cafea surogat), 15g unt, 30g paine intermediara

Ora 10 : 50g cascaval,100g rosii, 20g paine intermediara

Pranz : ciorba de perisoare( 250g supa de oase,50g bors,50g carne,1/2 ou, 5 g unt,frunze de patrunjel), mancare de vinete cu carne ( 100g vinete,150g carne,25g ulei, 100g suc de rosii,20g smantana,frunze de patrunjel), 200g mere coapte, 60 g paine intermediara

Seara : cartofi umpluti cu branza de vaci si sos tomat ( 200g cartofi, 100g branza, 20g ulei,1/2 ou,15 g smantana,100g suc de rosii, frunze de patrunjel), cafea cu lapte ( 200g lapte, 50 g surogat de cafea), 20g paine integrala