[Slabuta / Marina Capațîna]

Anterior postat de lee

Salut!Fetelor eu am ajuns la concluzia ca singura si cea mai buna "dieta" este tot infometarea.O cunostinta mi-a spus ca ea a reusit sa slabeasca cu niste pastile (Reductil) si ca in timp ce le-a luat ea manca dar totusi slabea.A luat o luna de zile si dupa le-a intrerupt pentru ca nu a mai avut bani sa isi mai cumpere inca o cutie.Si slabirea era vizibila.Tipa are undeva la 1,55 cm inaltime si vreo 110-115 kg.Pana sa imi zica de pastilele astea eu numai in diete o tinusem intr-una de cand ma stiu.Am incercat si cu supa de varza(de Craciun am mancat vreo 3 saptamani numai supa de varza si portocale iar pe 24 am lesinat langa masa).A doua zi am dat o fuga la farmacie(m-am consultat cu mama si ea a zis ca am fost foarte entuziasmata si increzatoare si pentru ca s-a saturat sa ma vada mereu deprimata mi-a dat bani) si mi-am luat o cutie de Reductil pentru 4 saptamani.Cu prima pastila luata eu am incetat sa mai mananc si am redus totul.Am slabit in doua luni pornind de pe 15 iunie aproximativ 35 de kilograme.Am plecat de la 93 de kilograme si am ajuns la 58, consumand in fiecare zi 2-3 bucatele de piept de pui/carne de vitel slaba sau orice altceva de pui(intr-o cantitate mica) si doua-trei fructe pe zi si foarte multa apa, plus ca am facut si sport( am alergat, exercitii pentru abdomen pe banca abdominala, mers pe bicicleta si pe bicicleta de camera, si exercitii cu ganterele).Nu spun ca nu mi-a fost foame deloc pentru ca numai eu stiu prin ce trec si prin ce am trecut.Pastilele le-am terminat dar eu continui sa nu mananc si sa consum multa apa pentru ca inca nu ma simt bine in pielea mea.Am 18 ani, si am trecut in clasa a douasprezecea, si de cand ma stiu am fost complexata de cum arat si am fost jignita si data la o parte de toata lumea.Acum toti care ma vad sunt socati si nu le vine sa creada ca sunt eu.Stiu ca e posibil ca pe viitor sa am probleme de sanatate, sau orice altceva si stiu ca trebuie si sa am grija ce voi consuma de acum in colo pentru ca efectul yo-yo nu intreaba inainte de a-si face aparitia.Dar am o mica-mare problema.Imi este frica sa mananc, si in ultima saptamana am ajuns sa consum doua zile cateva fructe(doua mere sa zic) si in rest apa, si o zi doua bucatele de carne si apa in rest.Am marit efortul fizic si mi-e frica sa gust absolut orice fel de mancare pentru ca ma gandesc ca pot sa ma ingras inapoi.Cand ma privesc in oglinda, nu stiu dar mi se pare ca sunt tot grasa iar cand ma uit la alte fete slabe si care au aceiasi inaltime ca mine mi se pare ca eu sunt uriasa pe langa ele.Nu stiu dar parca nu realizez ca am slabit.Mi-e frica foarte tare de faptul ca ma voi putea ingrasa si redeveni cum eram inainte.

Anterior postat de lee

Stii, si eu ma intreb la fel.Oare cat o sa o mai tin asa?Pastile nu-mi mai iau dar mi-e frica sa mananc.Numai cat aud de mancare intru in panica.

In primul rand bine ai venit printre noi Lee
In al doilea rand, ti-am schimbat titlul subiectului, nu vreau ca fetele noi venite sau deja membre veterane care vor sa slabeasca sa iti inteleaga gresit mesajul, pentru ca nu este bine ceea ce faci.

Sa nu fie cu suparare dar sa spui ca ai reusit sa slabesti printr-o astfel de metoda nu este deloc bine

Sa lasam deoparte efectul yo-yo despre care ai spus, sa trecem la lucruri mai serioase:
tu vrei sa fii mama? (pentru ca daca nu stiai, infometarea face infertilitate din cauza unor modificari hormonale, in prima faza nu ai ciclu, asa am avut eu si in faza 2 daca nu te opresti esti incapabila sa faci copii, slava domnului m-am trezit la timp)

vrei sa devii o subnutrita si sa arati ca cei de la lagarele din Aushwitz?parca avem mancare, de ce oare vrem sa fim ca acei oameni chinuiti, de cand a fi schelet este frumos?

ai prieten? te intreb asta pentru ca si eu am avut o imagine deformara despre mine, pana in momentul in care am intalnit persoana care mereu imi spunea cat de bine arat, si in timp am scapat de acest complex, am capatat incredere ca, da, nu mai sunt o dolofana.

Pune mana si mananca in limita a 1200-1400 de kcal pentru ca altfel risti sa dai dintr-o problema in alta, la imunodeficienta, in care nu ti se vindeca o banala taietura de cutit si pana la lucruri mult mai grave