Nu aş putea spune cu exactitate, pt că eu în trecut am ţinut tot felul de regimuri create de mine foarte dăunătoare pt organism, şi nu aş recomanda nicicui să se înfometeze sau să reducă substanţial cantitatea de mâncare. Cu vreo 2-3 luni înainte de a descoperi Montignac lifestyle, deja nu mai mâncam pâine deloc şi nici cartofi prăjiţi. Am renunţat totodată la dependenţa de apă minerală şi începusem să beau multe ceaiuri, aşa că în momentul în care am început Montignac deja slăbisem. În prima zi a descoperirii am fost foarte fascinată de ideile pe care le propunea monsieur Montignac, cu toate că aveam un parţial care îmi bătea la uşă, am citit pe nesimţite într-o noapte prima lui carte, apărută în 1987, dacă nu mă înşel, şi am început de a doua zi să aplic principiile. După câteva zile am constatat că efectul yo-yo de îngrăşare după regimurile mele hipocalorice stricte, alternate de perioade cu consum de dulciuri şi alte prostii, dispăruse. Nu mă mai îngrăşam, deşi mâncam destul, conform principiilor. Apoi am plecat într-un demers explorator, să caut cărţile sale recente, le-am achiziţionat, inclusiv pe cea cu reţete şi am adoptat stilul acesta de viaţă. Asta s-a întâmplat pe la începutul lui decembrie, anul trecut 8-10 decembrie 2009. De atunci am mai slăbit 1,5 kg, dar ţin să menţionez că nu am respectat strict faza I, ci mai mult o combinaţie între cele două. Ideea e că de atunci am consumat şi continuu să consum doar alimente cu IG scăzut. Şi funcţionează!
De altfel, dl Montignac spune că slăbirea adoptând acest regim este un proces îndelungat, slăbeşti în jur de 100 grame pe săptămână, dar şi aici intervin mai mulţi factori; printre care faptul că dacă nu ai relativ nevoie să slăbeşti şi este mai mult o chestiune de estetică, dacă ai un IMC mai mic decât 24, cum a fost şi cazul meu, slăbirea nu este atât de spectaculoasă, însă te ajută să îţi menţii constantă masa corporală. Efectele uimitoare au loc la persoanele obeze sau supraponderale. Apoi mai intervine şi istoricul modului de a te alimenta din trecut, pt că în faza preliminară, organismul tău poate suferi un şoc cu această schimbare şi să se opună. Nu trebuie însă să îţi pierzi speranţa. Pentru cei care vor să trăiasca într-un mod sănătos, ştiind că vor prelungi faza II pe tot parcursul vieţii !! (şi pentru mine a sunat tragic la început,dar nu e deloc!) fără a se întoarce la proastele obiceiuri alimentare din trecut, îl recomand cu căldură. Pentru mine, nu a fost aşa de greu, pentru că îţi oferă o incomensurabilitate de alimente ce le poţi mânca, nu simţi că ţii un regim efectiv. Iar cu timpul, deja am început să observ asta, nu mai am deloc pofta aceea de dulce, de ciocolată sau prăjeli, nu mai ameţesc deloc şi mă simt mai energică.
Şi acum să fac un calcul, vara trecută mă îngrăşasem în jur de 2-3 kg, dar îmi apăruse foarte multă celulită, pentru că nu mai prea găteam şi din cauza programului de la locul de muncă de atunci, mâncam junk food. Atunci aveam cca 63-64 kg la 1,77 m. Acum am 56,2 kg, cel puţin atât îmi arăta domnul cântar azi-dimineaţă. Nu am mai avut greutatea asta cred de pe la începutul gimnaziului, însă ceea ce e relevant şi esenţial este că mă simt fizic foarte bine. Vroiam să dau jos la şolduri şi copase, când mă îngraş, acolo e zona unde se depune. Burtică nu am avut niciodată, am avut mereu talia subţire şi şoldurile late şi nu suportam asta. Însă am scăzut şi în centimetri. Acum am 90-60-95, înainte aveam la şolduri în jur de 98-100, poate mai mult , nu aş putea spune cu exactitate. Toate hainele mele arată ca şi cum ar fi de căpătat . Trebuie să îmi schimb toată garderoba, acum port colanţi, aceea încă îmi vin, pt că se mulează. Ideea este că la Montignac, se poate întâmpla să nu sesizezi mari diferenţe la cântar, însă să se vadă la dimensiuni, iar asta pentru că grăsimea este mult mai uşoară decât muşchii, iar atunci când slăbim haotic, pierdem masă musculară,şi nu grăsime.
Succes în continuare tuturor, mulţumesc că existaţi! Munca de susţinere reciprocă are un efect fabulos!
