Ce-mi place... Toata lumea si-a gasit jumatatea pe net...
Imi place pt ca si la mine tot asa a fost... Bine mai exact pe o retea de cartier in care erau conectate undeva in jur de 300 de calculatoare.
In 2005 prin aprilie am vorbit prima oara cu cineva de pe aceasta retea... Un tip care tot insista sa iesim la un suc... Cand am devenit curioasa si i-am pus mai multe intrebari soc... Avea numai 16 ani (eu avand 19)... Logic ca l-am refuzat...
Vre-o luna nu am mai
vb cu nimeni... Dupa care aceeasi persoana (mai exact acelasi nick) m-a accesat, si a inceput sa
vb cu mine... Discutiile pareau putin ciudate, ca si cand nu am mai fii vorbit niciodata... Prima oara am crezut ca e acelasi timp care pur si simplu si-a schimbat tactica... Apoi mi-a zis ca are 22 de ani si ca e fratele celui cu care am vorbit prima oara. Nu l-am crezut...
Pana la urma am inceput sa-l cred, dar nu eram dispusa sa ies cu el... si il tot amanam... Ba "Stii am bac-ul curand si trebuie sa invat", ba "Da am terminat cu bac-ul dar vine admiterea si trebuie sa invat"
Si tot asa pana cand intr-o zi, mai exact pe 26.07.2005, tocmai se afisasera rezultatele admiterii si cum intrasem eram in culmea fericirii... Am vrut sa ies afara, dar toate prietenele mele ba trebuiau sa invete ca li se apropia si lor admiterea, ba erau plecate prin oras cu prietenii lor.
Seara am intrat pe retea, si individul a intrat in vorba cu mine... Si cum stia ca am dat admiterea m-a intrebat ce am facut... I-am povestit si deasemenea i-am zis ca am chef sa ies pe afara, dar nu am cu cine...
Si cum era un concert in Piata Constitutiei m-a invitat din nou sa iesim... Nu stiu de ce am acceptat...
Cand m-am intalnit cu el... am zis... eh macar am cu cine sa stau vara asta...
Partea amuzanta e... ca au trecut atatea veri de atunci... si noi tot impreuna suntem... Si o sa fim mereu...