[Roxana]

Acum peste 200 de ani, un vulcan din Islanda a erupt cu consecinţe catastrofale pentru vreme, agricultură şi transport în emisfera nordică. În plus, a ajutat la pornirea Revoluţiei Franceze din 1789.

Fisura vulcanică Laki din sudul Islandei a erupt timp de opt luni, de pe 8 iunie 1783 până în februarie 1784, scuipând lavă şi gaze otrăvitoare care au devastat agricultura Islandei şi a omorât mare parte din vite. Se estimează că aproape un sfert din islandezi au murit atunci de foame.

Au existat mai multe efecte ale erupţiei, ca şi acum. În Norvegia, Olanda, insulele Britanice, Franţa, Germania, Italia, Spania, America de Nord şi chiar Egipt, erupţia a avut consecinţe, întrucât norul de cenuşe şi particule de sulf aruncate de vulcan au călătorit în întreaga emisferă nordică.

Navele nu au mai putut să plece pe mare, iar agricultura a fost afectată întrucât erupţia a dus la o vară extrem de fierbinte. Benjamin Franklin a scris despre o ceaţă continuă deasupra Americii de Nord şi Europei.

Întreruperea modelelor vremii a dus la o iarnă foarte rece, urmată de o primăvară plină de inundaţii care au luat alte vieţi. În America, fluviul Mississippi a îngheţat în apropiere de New Orleans.

Erupţia de pe atunci a întrerupt şi ciclul musonului din Asia, provocând foamete în Egipt. Istoricii de mediu arată că această schimbare a influenţat în rău economiile din Europa, unde sărăcia şi lipsa hranei a devenit o cauză esenţială a Revoluţiei Franceze din 1789.

"Erupţiile vulcanice pot afea efecte extrem de importante asupra modelelor vremii de la 2 la 4 ani, care au, la rândul lor, efecte sociale şi economice. Trebuie să luăm în calcul şi posibilul impact politic" a declarat dr. John Murray.