[quarc]

Talks@Google: Barefoot Ted McDonald - YouTube

[quarc]

Talks@Google: Barefoot Ted McDonald - YouTube

29:20
33:12

[quarc]

http://www.mattmetzgar.com/matt_metz...ce_hunting.pdf

[quarc]

http://www.zoology.wisc.edu/faculty/...blishedpdf.pdf

[quarc]

Am gasit pe forum destul multe posturi care intreba cate minute de banda sunt necesare ca sa dea burtica jos.
Unele recomanda 10 minute, altele 20 si altele 40.

Este lux faptul ca au inteles ca prin abdomene nu se scapa de burtica!

Dar x minute de alergare sunt mult prea generice.
Pentru inceput, eu sunt impotriva benzilor de alergat, mi se par bune doar la realibilare, dupa aceea afara!

X minute cu ce viteza? X minute pe ce fel de teren? Alergatul poate sa acopere o gama atat de mare de intensitati incat X minute nu transmite prea multa informatie.
Am constatat ca mie unul imi place sa fac 8km in 40 de minute. Atat am de la birou pana acasa. In 40 de minute simt ca lucrez. La 35 deja trag din greu. La 45 deja incepe sa semene a plimbare. Daca ma tin in jurul a 45 de minute pot sa ma duc si sa vin de la birou pe jos zi de zi.

Exista o dezbatere foartre interesanta despre cum ar trebui sa ne antrenam cand vine vorba de efort aerobic. Aici intra alergatul - in principal - dar principiile se aplica si la bicicleta si alte aparate care fac sa iti bata inima mai repede.

Omul mediu are suficienta grasime sa alerge, fara probleme, cateva sute de km. Problema este apa pe care o transpiram si rezerva noastra interna de carbohidrati. Ca sa ardem grasimea avem nevoie de foarte putini carbohidrati ca sa se termine reactiile frumos. Rezerva de carbohidrati poate sa ne tina multa vreme si putem sa o reimprospatam cu usurinta daca alergam usor. Daca crestem intensitatea exercitiului incepem sa folosim carbohidratii ca substrat energetic, mecanismele bazate pe grasime nefiind capabila sa ne dea multa energie intr-un timp scurt si apar tot felul de stategii de ingerat cat mai multi carbohidrati, deoarece pentru a scoate un timp cat mai bun avem nevoie de cat mai mult combustibil. Cand s-a terminat combustibilul de racheta revenim la grasime, care ne duce incet si sigur unde vrem.

Obsesia vitezei ne transforma din arzatori de predominant grasime in arzatori de predominant carbohidrati. Dar cum este mai bine? Parerea mea este ca anduranta este cea mai importanta si accentul pe viteza nu ar trebui sa se puna chiar atat de mult, dar nici fara viteza nu e bine, trebuie sa ne dezvoltam echilibrat. Se pare ca armatele lumii au ajus la aceeasi concluzie, prefera ca soldat un alergator de anduranta care sa fie capabil de sprint din cand in cand. Doua metode foarte iubite sunt fartlek-ul si intervalele: se alearga usor, dar nu foarte usor - dupa care se baga un sprint si se repeta. Parafrazand o zicala zen, sedintele de antrenament trebuie sa fie identice, dar diferite. Se pare ca cele mai bune rezultate cand vine vorba de fitness, santate si abilitatea de a te descurca in lume bazandu-te pe picioare este fartlek-ul. Intervalele propun alternarea ritmica a alergarii usoare - de revenire - si a sprintului. Fartlek-ul propune o ruta necunoscuta si sprinturi intamplatoare pana la urmatoarea intersectie - despre care nu stim unde este.

Fara doar si poate noi suntem prin excelenta alergatori de anduranta. Nu suntem buni la sprint, dar nimeni din intreg regnul animal nu ne face la anduranta. Maratoanele din ultimii 20 de ani au demonstrat ca oricine, oricat de "out of shape" poate sa termine un maraton in mai putin de 4 ore cu doar 20 de saptamani de antrenament specific. Deja ce este sub 3:30 incepe sa aduca a sprint.

In aceasta idee recomanda curse lungi si lente. Prin lente se intelege la 80-85% din efortul maximal. Nu in mod paradoxal aici este limita conversationala, adica momentul in care corpul prefera sa respire in loc sa vorbeasca. Unii recomanda alergatul fix deasupra limitei, altii fix sub. Eu zic sa lucrati in jurul ei, cu timpul viteza creste, dar substratul energetic ramane grasimea. Daca vreti sa ardeti carbohidrati stati mult peste limita - pentru putin timp ce-i drept sau faceti multe sprinturi cu pauze generoase intre ele.

Ceea ce este clar este ca 10 minute, nu sunt de ajuns, iar cand vorbim de 40 trebuie sa vorbim si de viteza si de ce va doriti sa realizati. Cert este ca idiferent metoda de antrenament aleasa, de la 25km pe saptamana o sa inceapa sa se reduca burtica orice si oricat ati manca in mod normal, iar la 50km trebuie sa va modificati dieta ca sa nu cadeti din picioare de foame indiferent de viteza.

[quarc]

"Failure provokes us to question, a practice that is all too easy to dismiss when one has recently experienced success and fulfillment of expectations. If one reason to engage in an irrational activity like racing 100 miles is to catalyze personal growth, then hardship, failure and the subsequent questioning become invaluable opportunities. This past weekend was certainly one of those opportunities for me."

Anton Krupicka dupa ce a avut DNF la Leadville Trail 100 pe care deja o castigase de doua ori.(o cursa de 100 de mile la care 1 din 2 alergatori nu termina)

Cel mai bun timp al sau este acum 16:14:35(2007), doar jumatate de ora mai slab fata de recordul traseului 15:42:59 al lui Matt Carpenter(2005).

[quarc]

Barefoot Ken Bob on Speedboard - YouTube

A se remarca cat de putin se misca soldurile/capul pe verticala

[quarc]

Am tot incercat sa vorbesc depre putere si nu mi-a placut defel ce a iesit.
Mi-am dat seama ca a scrie depre putere unor sedentari este ca si cum a ii vorbi despre culori unui orb.

Ce a iesit in cele din urma adreseaza mai mult puterea spirituala, este partinitor si pe alocuri jigneste, dar asta e viata!
“There is no such thing on earth as an uninteresting subject; the only thing that can exist is an uninterested person.” G. K. Chesterton, Heretics (1905)




Despre putere


Cine este mai puternic, tigrul sau rechinul?

Puterea este irelevanta cand nu are un context. De aceea avem atat de multe probe sportive. Un halerofil va scoate un timp infect daca il punem sa alerge un maraton. Maratonistul s-a specializat pe altceva si cu toate ca el nu face genuflexiuni cu doi oameni in spate este capabil sa se deplaseze deosebit de eficient pe sine. Cum este mai bine? Depinde ce vrem de la viata.

As putea sa expun tomuri de biochimie si fiziologie legate de muschi, reactii si grasime. Am sa ma abtin deoarece nu avem contextul necesar pentru a dezbate teme atat de avansate.

Nu are rost sa vorbim despre puterea fizica si despre sport cat tot sportul nostru este pedalat la bicicleta stationara sau facut mai stiu eu ce topait in fata televizorului. Oricum este mult, mult mai bine decat nimic, doar ca nu este suficient pentru a ajunge departe. Uitati-va la Olimpiada. Fiecare proba sportiva este o ca un melodie. Fiecare cantec, oricat de melodios, se aude cel mai frumos cu orchestra potrivita. Oricat de "meserias" este rockerul cu chitara electrica, este indubitabil ca Bach se simte cel mai bine cantat la o orga imensa intr-o catedrala gotica.

A face abdomene ca sa scada burtica si a ne duce la sala de forta ca sa lucram la aparatul X, doar pentru a avea funduletul obraznic este ca si cum am avea pretentia sa ne iasa Toccata cand noi nu exersam decat pe un xilofon de copii cu cinci note. Geniile vor putea lucra si asa dar pentru noi, restul muritorilor, nu functineaza asa.

Doar mersul la sala, in sine, nu aduce nici un beneficiu. Mersul, in general, este doar pentru cei cu probleme foarte grave de sanatate, pentru oamenii este un efort sa se ridice dimineata din pat. Odata ajunsi la sala trebuie sa lucram. Lucrul generic nu are nici o valoare. Trebuie sa lucram cu capul in aceeasi masura in care lucram cu corpul. Zbaterea inutila nu numai ca este inutila, dar este si periculoasa. Este ca si cum ne-am lupta sa descarcam un TIR de 20 de tone cu spatele. Dureaza foarte mult, ne rupem spatele, facem si bataturi, totul pentru ca nu vrem sa folosim motostivuitorul. A te duce la sala sa lucrezi muschiul Z fara un context sportiv care sa dicteze modul de antrenament si directia de devoltare este ca si cum ne-am duce la Sala Radio pentru a apasa o singura clapa a pianului de concert de 10000 de ori. Nu asta ne face pianisti precum 1000 de abomene nu ne fac abomenul plat sau cum trasul de fiare pentru a avea cel mai mare brat dintre prietenii nostri drogati nu ne face nici sportivi si nici sanatosi .

Noi suntem drogati. Suntem drogati cu scuze, cu lene, cu comoditate, cu dorinta drumului minim si cu puterea de a ne opune. Asa am evoluat; nu prea avem ce sa facem, asta e materialul clientului, dar asta ne-a facut specia cea mai eficienta de pe Pamant. Suntem adaptati sa muncim cat mai usor din greu, toleram lipsuri temporare si excesele pe pozitiv ne fac rau. Asta e viata! Trebuie putin sevraj ca sa apreciem ce avem. Ne trebuie un instructor prost care sa ne umileasca si sa ne faca sa transpiram in van. Ne trebuie un semianalfabet injectat cu steroizi care ne spune cum ca trebuie sa lucram prin durere, totul doar ca sa ne desteptam putin si sa deschidem ochii. Instructorul de la sala de fitness este doar un instructor si atat. In cel mai bun caz el ne poate invata cum sa imbunatatim un singur instrument ar orchestrei. Pentru o simfonie este nevoie ca toata orchestra sa functioneze la unison, daca un instrument se aude mai tare strica tot concertul. Pentru a face orchestra sa dea concertul de care sa isi aminteasca toata sala pe patul de moatre, fiecare instrument trebuie si fie acordat, fiecare instrumentist trebuie sa fie un muzician bun, iar dirijorul sa fie desavarsit. Instructorul de finess este cel care are grija ca instrumentele sa fie acordate, dar antrenorul este dirijorul. Un instructor bun este indispensabil in recuperare si in echilibrare, dar recuperare pentru ce? Sunt oameni cu competente si abilitati indispensabile, complementare si diametral opuse. Trebuie sa ajungem la sala cand descoperim ca avem un aspect de imbunatatit. Toti sportivii lucreaza la sala dar putini dintre cei care lucreaza la sala sunt sportivi. Usein are muschi pentru ca alearga si alearga pentru ca are muschi in aceeasi masura. Fiecare gram de muschi este acolo ca sa il ajute sa alerge si nu invers. Cassius Clay a fost un luptator mai bun decat media lumii si in zilele in care parkinsonul nu ii dadea voie sa se miste deoarece forta unui singur muschi este inutila fara puterea restului corpului si nimic nu are sens fara puterea spiritului. Puterea de a intelege cat sa fortezi si cand sa te opresti, este cruciala. Numai o putere spirituala peste medie te poate determina sa faci filme cu ce nu ai apucat sa dai mai departe discipolilor in ultimele zece zile de viata. Tuturor ne trebuie putere, atat fizica cat si spirituala. Celor submotivati le trebuie putere pentru a progresa, iar celor supramotivati le trebuie puterea de a accepta propria slabiciune si de a se opri inante de a isi face rau.

Uitati pentru moment de sala, este cam ciudat sa vorbim despre diametrul bicepsului cand nu stim cum sa ne folosim bratele. Cautati un sport si invatati sa va miscati in spiritul sportului. Nu putem sa vorbim despre puterea fizica fara puterea spirituala. Facand doar abomene va veti cocosa, nefacand abdomene nu putem sa unim bratele de picioare. Dar unde este echilibrul? Echilibrul vine din context, muschii nu pot fi separati de spirit si omul nu poate fi separat de sport. Un abdomen are maratonistul si alt abdomen are halterofilul. Deveniti puternici de la baza, iar baza este contextul. Nu exista izolare precum nu nu putem sa intarim un lant lucrand la o veriga arbitrara, incercati sa intariti mereu cea mai slaba veriga.

Incepeti prin a deveni sportivi. Este un drum mult mai scurt si mult mai sanatos decat zbaterea sub indrumarea cuiva necalificat. Cand ati iesit de sub indrumarea unui instructor veti ajunge in scurt timp la vechea forma caci sunt slabe sanse sa fi invatat contextul sportiv, veti avea cunostintele necesare pentru doar o bucatica din context. De la maestru cand plecati, plecati maestru si aratati a maestru in orice v-ati imbraca. Trasul de fiare, acest pseudosport modern poate sa fie foarte periculos. In primul rand mi se pare periculos scopul. Urmaritul esteticii si numai al esteticii este aducator doar de lucruri rele, vedeti ce a patit Narcis. Pe langa asta, toate limitarile puse ca sa putem lucra fara antrenor pervertesc miscarea. Toate cablurile si lucrul dintr-un singur unghi, excesele care vin din necunoastere sau din incapatanare nu duc nicaieri bine. Eu unul sunt de parere ca Orchestra Nationala Radio este capaibla sa aduca lacrimi in ochii audientei si daca ar canta in chiloti. Cautati eficienta intregului. Instructorul este doar un simplu tehnician. Antrenorul este un artist. Antrenorii sunt capabili sa simta si sa faca ca totul sa lucreze la unison pentru atingerea scopului, fara izolare si fara limitari. Estetica si costumul conteza doar muzica este perfecta.

De exemplu Brian May reuseste ca cante Bach la chitara electrica bine, dar totusi parca este din alta alta lume cand canta in compania celorlati din Queen melodiile care i-au consacrat. Nu se devine maestru facand numai abdomene, avand cel mai mare biceps din sala, pedaland in fata televizorului cu orele sau tragand fara minte de aparate. Toate acestea sunt scoase din context si sunt bune numai pentru recuperare sau pentru suplimentare, in cel mai bun caz. Miezul problemei este in alta parte, nu aici, nu la sala de forta sau in programul creat de Lady Gaga. Raspunsul este in noi si nu se poate realiza nimic de durata daca nu adresam totul odata; muschi, oase, grasime, tehnica, forta si spirit.

Cautati-va un antrenor, un maestru care merita urmat. Alegeti-va un sport care va place; fie ca e inot, o proba de alergare, tenis, box, arte martiale sau orice altceva care intra in categoria atletism. Chiar daca va place tenisul de masa tot puteti sa lucrati si puteti sa lucrati bine. Invatati sportul respectiv, parcticati-l, invatati, impingeti-va pana la limita, invatati, concurati, invatati si luati-o de la inceput. Fiecare bataie de inima, fiecare pas, fiecare bazin, fiecare gura de aer, ficare serva, fiecare pumn, toate sunt cate o oportunitate pentru studiu si pentru dezvotare. Numai cu timpul si cu munca veti intelege ce fel de putere este necesara pentru a face ceva bine, cum prea multa putere unde nu trebuie este la fel de daunatoare precum prea putina putere cand trebuie. Numai cand spiritul este desavarsit si tehnica este perfecta, numai atunci puterea musculara incepe sa faca cu adevarat diferenta.

[quarc]

Program de alergat pentru incepatori

Pentru inceput va alegeti o distanta de 5km pe care sa o parcurgeti zi de zi, indiferent daca ploua sau daca este soare, pauza duminica neaparat si pauza in zilele cand simtiti ca sunteti obositi din ziua precedenta. Pentru inceput o mergeti, va notati timpul si incercati sa reduceti timpul. Mergand din ce in ce mai alert veti incepe sa consumati din exces si veti incepe sa va intariti picioarele si inima. Cu timpul veti ajunge suficient de sprinteni incat sa puteti alerga reprize de 50-100m. Dupa ce alergati continuati sa mergeti ca sa va odihniti si mai alergati putin. Cresteti putin cate putin distanta alergata din cei 5km, pana cand ajungeti sa ii alergati pe toti 5. Acum ar trebui sa ii parcurgeti undeva pe la 30 de minute. Cand ajungeti la 5km in 25 de minute va garantez ca o sa fiti foarte multumiti de sine. Aceste 5 minute fac toata diferenta. Iar de la 25 la 20 este iar o diferenta foarte mare in senzatii si eficienta. 5km in 25 de minute, acesta este ritmul care va permite sa terminati maratonul in trei ore jumatate, pe acesta va trebui sa va antrenati sa il mentineti.
Din aceasta clipa va mai trebuie putin antrenament (maxim 22 de saptamani) ca sa puteti mentine ritmul pe durata maratonului. La distante mai mari scad vitezele progresiv, iar cu 5k in 25 de minute ca baza veti termina undeva in patru ore; nici macar nu se pune problema ca nu terminati.

Pentru forta picioarelor va recomand pentru inceput ridicari pe varfuri, genuflexiuni si ridicari de bazin.
Va ridicati pe varfuri la inaltimea maxima si mentineti pana la 30 de secunde, de trei ori pe zi. Ridicarile de bazin si pentru spatele piciorului si abdomen - in principal - va intindeti pe spate cu picioarele indoite aproape de sezut si va ridicati bazinul pastrand umerii pe sol, mentineti 30 de secunde de trei ori pe zi
Genuflexiuni pentru muschii fundului.

Nu uitati sa faceti si aplecari cu extensie - incet incet ca sa va mentineti flexibilitatea.

Invatati sa faceti stretching complet pentru bicepsul femural, cvadricepsul femural si glutei. Faceti stretching usor zi de zi putin inainte, in timpul si dupa exercitiu.

Retineti si opriti-va la cel mai mic semn de disconfort PRICE: Prevention, Rest, Ice, Compression, Elevation.

[quarc]

Run hard, be strong, think big!

Percy Cerutty