[Alynuta]

Anterior postat de Ema55

Multumesc pentru aprecieri draga mea.
Si ... iti voi relata o povestioara despre mine si "calmul acesta", potrivita pentru oricare dintre noi, cred eu.
Desi, poate nu par ... sunt un om care am traversat numeroase momente dificile in viata - uneori mi-a fost atat de greu, incat eram sfasiata de durerea neputintei depasirii unor obstacole de natura fizica, psihica sau sociala, mai ales ca pe marea lor majoritate a trebuit sa le escaladez de una singura.
Trecand prin aceste etape, mi-am dat seama ca nu intotdeauna putem avea tot ce ne dorim in viata, ca viata nu e doar alba sau neagra, ca exista diferite nuante mai deschise sau mai inchise ale acesteia care se apropie mai mult sau mai putin de idealurile noastre si cel mai important, am invatat sa vad jumatatea sau chiar sfertul plin al paharului, sa ma bucur de putinul ramas pe fundul acestuia si sa incerc sa-l umplu. Vezi? E important sa nu-l lasi sa se goleasca de tot, pentru ca atunci e mult mai greu. Daca ramane un strop, atunci el poate fi inmultit - "strop cu strop se face mare"! De aceea nu trebuie sa ne lasam dusi de val pana la ultima picatura si chiar daca am exagerat si ne-am desfatat, e bine sa constientizam acest lucru si sa avem puterea de a ne intoarce la ultimile picaturi pentru a reumple paharul fericirii noastre.
Iar un aspect de prima importanta pentru psihic sunt remuscarile si invinovatirea. Daca am mancat "ce nu trebuie" sau "prea mult", nu e cazul sa facem o tragedie din aceasta - nu va duce la nimic bun. Daca atunci cand facem niste exceptii cu prilejul unor evenimente deosebite sau sarbatori, ne vom invinovati cu fiecare imbucatura, psihicului nostru i se va sugera ca am gresit si trebuie sa fim pedepsiti - astfel ne conditionam organismul sa se astepte la o pedeapsa, in acest caz, ingrasarea. Daca vom gandi ca e doar o zi, doua, trei in care ne vom permite sa mancam si altceva decat ne alimentam regulat si dupa trecerea acestui interval vom reveni cu drag la "vechile obiceiuri", constienti fiind ca putem si vrem, atunci corpul nostru nu ne va pedepsi prea mult, noi ne vom astepta la lucruri bune, rabdarea ne va fi aliat si reintoarcerea la ultima picatura pentru reumplerea paharului se va face mai usor pentru noi.
Am spus mereu ca sarbatorile si aniversarile sunt momente deosebite in viata noastra si merita sa le traim frumos, fara a ne priva de micile placeri si fara a ne condamna pentru ca ne-am simtit bine si am trait momente speciale, constienti fiind ca totul e doar o ... exceptie. Si dupa cum am mai zis si in alte dati, exceptiile sunt bune pentru ca ele confirma, de fapt, regula! Dar, exceptie de la exceptie nu se poate face, pentru ca in acest caz se denatureaza regula!
Asa gandesc eu, iar acest fapt se datoreaza in mare parte experientelor mai putin placute traite. Sa sti ca nu ma victimizez, dimpotriva, ma consider o invingatoare! Viata mi-a oferit si imi ofera multe trairi frumoase, visuri implinite, zile fericite.

Esti o invigatoare Ema, si ai demonstrat-o si pe site si sunt convinsa ca si in viata de zi cu zi.Cuvintele tale frumoase o demonstreaza
Admir felul in care tratezi problema (oricare ar fi ea) si cred ca experientele vietii te-au calit si gandesti cu mai multa maturitate.
TU esti intr-adevar un exemplu pt. noi si ma bucur ca te-am cunoscut si totusi de ce asa de tarziu? Dar niciodata nu e prea tarziu, nu
Pupici