[Whaley]

Anterior postat de Tina

Eu una nu am fost niciodata indragostita si cred ca nu are cum sa fie o motivatie puternica pt. slabit. Ce ne facem daca ne trezim ca nu suntem cu adevarat indragostite? Dupa faimoasa 'fenezie" a fluturilor din stomac, dupa slabitul pt. un el. oare nu se umple stomacul cu mancare, iar?
Nu cumva motivatia autentica e cea pentru noi insine?

Stii care-i partea "trista" in toata povestea asta? Ca fluturii nu raman forever in stomac nici daca esti indragostita cu adevarat. Asta ti-o poate spune orice femeie cu o casnicie fericita alaturi de un barbat de care a fost indragostita cu adevarat dar are o relatie de cativa ani buni. Adica... da, fluturii stau cat stau apoi lucrurile se transforma in altceva, nimeni nu poate "arde" ca in lunile de indragosteala o viata. Si dupa ce te muti cu el, maritata sau nu, totul se schimba in altceva, nu neaparat mai rau, ca exista si bune si rele in fiecare dintre etape, dar vin vremuri in care inevitabil el te vede si nemachiata, si neepilata, si cu PMS, si racita cu nasul robinet... ca asta e traiul in doi. Si atunci intelegi ca el te iubeste si cu 3-4 kg in pllus, si cu 10, ca doar e barbatul tau, deci daca motivatia pentru silueta a fost el, ea dispare... si stomacul se umple cu mancare, cum ai zis tu, si kilogramele se aduna....

Intr-adevar, ar trebui sa o facem pentru noi. Eu nu slabesc pentru barbatul de langa mine, chiar daca il iubesc si e tatal copilului meu. Nici nu mi-am simtit relatia amenintata cu adevarat din cauza kg, nici nu as avea forta sa lupt pentru altcineva, nici macar pentru el. Eu lupt pentru mine. Stiu ca suna egoist, dar nimeni nu ma poate iubi daca nu ma iubesc eu mai intai...