Citat:
Anterior postat de Chriselle
 Ce m-a distrat exemplul de la sfarsit. Ma si vad cu traista de medicamente dupa mine - deci chiar mi se potriveste
Eu cu psihologia deocamdata nu pot sa zic ca am aprofundat prea tare - inca nu ma pot declara nici amatoare chiar daca imi place. Deci deocamdata nu exista riscul sa cred ca stiu ce am de facut in domeniul asta. Mie una chiar mi-ar placea sa merg la psiholog. Mie singura chestie care nu imi place la psihologi (concluzie trasa din filme, deci poate ma pripesc) e ca nu iti dau ei niciodata solutia. 
Legat de munca in Romania ai dreptate. Nu totdeauna ceea ce iti place te poate "tine in viata". Aici regulile sunt altele si daca vrei sa supravietuiesti trebuie clar sa le respecti. |
E chiar foarte fain sa mergi la psiholog
. EU am mers dupa ce s-au despartit parintii mei, in aceiasi perioada am avut bacul, intrarea la facultate, niste probleme de sanatate si niste probleme cu fratii mei. In conclusion eram total debusolata
. SI am mers la o psihologa, si vorbeam cu ea o gramada, despre absolut orice. Iar de fiecare data cand ieseam de acolo, vedeam lucrurile cu o nuanta mai pastelata
.
Au si ei terapii pentru a rezolva problemele, dar in cazul lor, lucrand cu mintea umana, cred ca de solutie trebuie sa ne convingem noi insine, si sa credem in ele. De aia poate avem senzatia ca in fond nu ajuta chiar asa de mult un psiholog. Dar de cele mai multe ori in probleme mai delicate, chiar daca esti tu cel ce trebuie sa gaseasca lumina de la capatul tunelului (si intr-un final tu esti cel care o va gasi), fara indrumarea unui specialist este aproape imposibil.