View Single Post
  #873 (permalink)  
Vechi 17 ian 2012, 19:20:34
Sand's Avatar
Sand Sand este deconectat
(meniuri, evolutie)
Slăbuţa cunoscătorSlăbuţa cunoscător
Merite:
SUNT RESPONSABIL  
Data înregistrării: 09 mar 2010
Locaţie: Orange County, CA, Statele Unite ale Americii
Vârsta: 54
Dieta: de tip mediteraneana + sport
Date: 173cm, 79kg
Mesaje: 3.059
Aprecieri acordate: 0
Am fost apreciat(a) de 12 ori in 10 mesaje
Implicit Re: Jurnalul meu..Lidiuta

Citat:
Anterior postat de lidiuta Vezi mesajul
...uneori nu ma pot mobiliza.
Salut,

Uite...eu sunt de fapt foarte lenesa si comoda. Asa am fost de mica. Am mereu tendinta sa tooot aman sa fac ceva, atunci cand trebuie facut. Am gasit o metoda foarte buna sa scap de treaba asta. Ma rog...nu pot sa zic ca o aplic chiar tot timpul...dar destul de des. In orice caz are rezultate si am inceput sa ma schimb.

Am gasit formula intr-o carte, mai demult...cica: in momentul in care iti vine in cap gandul respectiv, de genul: "tre' sa fac sport", "tre' sa coc o placinta", "tre' sa spal pe jos in bucatarie", "tre' sa invat un capitol" etc....cea mai buna solutie este sa te executi pe loc. Adica imediat dupa venirea gandului in cap...sa-l si pui in aplicare instantaneu. Azi asa - maine asa...si pana la urma cica...ajungi sa-ti intre in obisnuinta asa de tare ca nu mai stai sa analizezi daca ai chef, nu ai chef, daca ti-e lene, daca nu ti-e lene.

Problema e ca dupa primul gand...care de regula e cel corect...si-ti zice ce ar trebui sa faci...vine un fel de al doilea gand care incearca sa te convinga si sa te abureasca sa te razgandesti. Din tot felul de motive, lene, gasesti tot felul de explicatii si scuze...adica incepi sa analizezi si sa te gandesti la motivatii pentru care NU ar trebui musai sa faci chestia aia in momentul ala. Si amani.

Eh...amani azi, amani maine...si dupa 10 ani...te trezesti ca ai tot amanat ceva...si ai senzatia ca nu esti in stare asa ca ...ce sa te mai strofoci, asta esti tu si gata, nu esti in stare. Este un fel de autoconvingere ca esti intr-un fel...si deci nu te mai poti schimba. Cand ajungi la gandul ala si te-ai si convins de el...e cel mai nasol. E nasol pentru ca e muuult mai greu sa te dezconvingi de el si sa te mobilizezi din nou. Iti trebuie energie mai mare si-ti vine mai greu sa incepi iar sa te mobilizezi ca deja ai esuat o data, de doua ori etc. Te apuca si sila si vrei sa renunti de tot.

Am citit despre chestiile astea si sunt analizate stiintific si de catre studiile facute, si de catre experientele unor calugari hindusi, deci intuitiv si prin meditatie si introspectie.

Cum spuneam...eu fiind din fire lenesa...am inceput sa aplic metoda asta de ceva timp...si pot sa-ti confirm ca este super-eficienta ca sa-i dau in cap acestui obicei, de a amana tooot timpul cate ceva si dupa aia sa ajung cu cutitul la os si sa ma stresez ca nu mai am timp sa fac ceea ce mi-am propus.

...

Acum nu zic sa sari din pat si sa incepi sa tzopai ca sa faci sport in acest moment daca nu te simti bine si simti ca a dat raceala peste tine. Nu poti sa fii absurda, tre' sa ai grija de corp si sa-l menajezi.

Dar ideea asta este, cand iti vine in minte o chestie de genul "azi nu am facut sport" , scoala-te si apuca-te sa faci... in momentul ala...pentru ca gandul ala vine din subconstient si e pozitiv si spre binele tau. E primul impuls corect si trebuie urmat. Daca stai 3 secunde si te gandesti "da' sa fac chiar acu', nu e mai bine mai tarziu, la ora 5...sau mai bine la 6?"...s-a terminat. Nu mai faci sigur in ziua aia.

Asta e ideea. Mi se pare ca lumea de tot. La inceput mi-a parut o tampenie cand am citit despre asta ...ca ziceam ca ce...doar nu sunt automat sa fac ceva fara sa analizez...dar in timp, mi-am dat seama ca de fapt se educa vointa prin asta. Oricum "analiza" mea din gandul doi era mereu in asa fel incat sa ma convinga sa NU mai fac ce-mi propusesem asa ca mi-am zis..."Aha! Atentie la gandul doi!".

Ajuta cu adevarat la intarirea vointei si te face sa te simti si foarte...cum sa zic, multumita...ca ai dus la bun sfarsit ceva ce tot amanasei inainte. Iti da un fel de satisfactie ca te poti schimba inspre bine, incet-incet...dar e posibil. Nu ramai paralizat de propriile ganduri, iti largesti un pic orizonturile si se intrezaresc si alte perspective neasteptate inspre viitor.

Ce parere ai de chestia asta?