Sa traim multumind, bucurandu-ne, fiind recunoscatori! Se pare ca asta e frumusetea unei vieti profunde, in care mintea e luminata de darul intelegerii si al iubirii, iar inima traieste in apele calde si binefacatoare ale multumirii. E 'imbracamintea' mai poetica pe care o dau unei idei citite pe net de curand. Cu alte cuvinte, in loc sa ne centram pe ce nu avem: masina cutare, greutatea cutare, hainele cutare, sa ne bucuram de ce avem: sanatate, parinti, loc de munca, prieteni etc. O, de-am putea sa traim multumind clipa de clipa, am fi fericiti!
