forum.slabute.ro

forum.slabute.ro (http://forum.slabute.ro/index.php)
-   Discutii pe diverse teme (http://forum.slabute.ro/forumdisplay.php?f=7)
-   -   Prietenia virtuala (http://forum.slabute.ro/showthread.php?t=7733)

laurra 13 ian 2011 15:50:26

Prietenia virtuala
 
Dragele mele slabute,
Am tot stat si am urmarit acest forum si m-am minunat de prieteniile care se leaga aici.
Oare in viata reala daca ne-am fi vazut si vorbit ,tot la fel ar fi fost?Sau mandria ,egoismul nostru nu ne-ar fi lasat sa recunoastem ca pana la urma toti suntem oameni si avem slabiciuni si calitati?
Deseori intalnim oameni care rad cand vad o persona mai plinuta (in cazul nostru) si se distreaza pe aceasta tema ca si cum ei nu ar avea nici un defect.
Si in viata de zi cu zi nu mi-a placut sa rad de necazul altuia si ,am incurajat decizia oamenilor de a face ceva maret ,chiar daca se vedea ca nu este posibil.Urasc barfa si nu dau prilej sa se continuie discutia cand unei persoane i se intampla ceva rau.
Voi ce credeti ar fi avut succes aceste relatii de amicitie?
Acest forum scoate bunatatea din noi?E un fel de eliberare a gandurilor noastre si dorinta de a trai fara ranchiuna ,invidie si nepasare?
Va imbratisez cu drag!>:D<

Sand 13 ian 2011 19:26:26

Re: Prietenia virtuala
 
Mie mi se pare normal sa se lege prietenii pe forum chiar daca se petrece totul in virtual. Sunt tipe care se si vad in real si se inteleg foarte bine. Nu imi dau seama cum ar fi fost in viata reala toata treaba asta sa ne fi vazut la un club sau cenaclu ceva pentru grasi:D, parerea mea e ca vazand si auzind pe viu unele persoane...poti sa-si schimbi sau sa-ti adancesti parerea buna sau proasta despre omul respectiv. Depinde, se nasc simpatii sau antipatii. Normal ca fiecare dintre noi are calitati si defecte, nimeni nu-i perfect si ar fi stupid sa ceri asa ceva celuilalt cand nici tu nu esti ("tu" zic in general).

Cred ca forumul scoate exact ce e de scos din fiecare, e un fel de terapie in grup ca sa fiu sincera. E foarte de folos in lupta cu Kg., forumistele si forumistii se sustin clar si sunt foarte saritori sa vina cu sfaturi sau sapuneli cand e cazul. Nu mai zic ce retete bune gasesti aici... Succes tuturor!:)

Mihaela1006 13 ian 2011 23:07:53

Re: Prietenia virtuala
 
Forumul este un loc in care gasesti persoane cu aceleasi preocupari, in functie de subiectul ales de administratorul lui, si in mod automat pe baza anumitor afinitati se nasc prietenii virtuale la inceput, care pot deveni reale in timp.
Forumul pentru mamici va lega mamicile, cu informatii specifice si necesare lor, forumul unui software va lega utilizatorii de soft cu problemele ivite in utilizarea zilnica, si asa mai departe.
Pe toti ne leaga si dorinta de a ajuta si de a fi ajutat.

Personal simt ajutorul slabutelor, este palpabil si se transforma de exemplu in puterea de a spune nu unei ciocolate, pentru ca m-am inscris in concursul "bleax dulciuri" si simt ca nu pot dezamagi slabutele daca, poftind la o patratica (chiar si fiind ea de 85% si permisa de dieta mea) cedez si o mananc. Si pentru asta, pentru ca primesc ajutor, de cate ori pot si stiu sa indrum pe cineva, o fac cu placere. Inca nu pot spune ca prieteniile pe care incep sa le leg aici vor depasi granita virtualului, dar pot spune ca fiecare prietena care ma viziteaza si imi scrie o postare in jurnal imi aduce un zambet pe buze si o bucurie in suflet. Nu sunt singura in lupta mea, nu conteaza glumele celor rautaciosi, am putere mai mare si toate pentru ca am langa mine un forum intreg de slabute. Este o problema de viata foarte importanta, aceea de a ne recapata silueta si respectul de sine si toti cei care se ajuta in probleme atat de importante devin prieteni adevarati pana la urma >:D<

Sand, ai dreptate... daca in locul forumului ar fi fost un anunt zilnic in ziar de intalnire a celor cu probleme de greutate si alimentatie intr-un loc public, sa zicem o sala de conferinte, in care sa poate vorbi fiecare liber, sala ar fi plina macar 25%? sau veni zilnic unii oameni ca sa faca schimb de pareri? Nici intr-o mie de ani :P

Multumesc Vadmin, pentru ideie si concretizarea ei intr-un forum atat de prezentabil, complet si usor de accesat, moderatorilor pentru munca lor si tuturor slabutelor pentru ca ne indreptam cu totii impreuna catre o viata mai sanatoasa, fizic si mental.

Si da, forumul scoate astfel partea cea mai buna din noi si cred cu tarie ca si in viata de zi cu zi am gasi aceleasi afinitati si am avea aceleasi tendinte de a ne imprieteni cu cineva ca si online.

Succes in toate slabutelor si slabutilor :D

mache 04 apr 2011 14:43:46

Re: Prietenia virtuala
 
si eu sunt o fire cit se poate de prietenoasa deci puteti conta pe mine, nu pun in viata pret de ,,carcasa,, fizica , sufletul si ceea ce simtim e tot ce conteaza !

Ilayna 15 apr 2012 23:03:53

Re: Prietenia virtuala
 
Interesant subiect , si eu sunt mult mai sociabila pe net , live sunt mai timida :D probabil ca folosim netul ca pe un paravan de protectie contra timiditatii:))oricum exista si reversul , apar pe net tot felul de ''smecherasi" care pe viu au nu stiu cate diopri la ochelarii :)) netul bata-l vina !

quarc 17 apr 2012 09:53:04

Re: Prietenia virtuala
 
Nu cred ca prietenia are a face cu faptul ca e virtuala. Faptul ca se leaga prin intermediul unui calculator este un amanunt insignifiant.
Cred ca adevaratul liant este interesul comun pe termen lung.

Ma uit la sala. Vin incepatori cu prejudecati si temeri - o sa rada de mine, nu am indemnare, nu stiu nimic - si constata ca nimanui nu ii pasa daca e gras sau slab daca se impiedica sau cine stie ce gargauni. O sa priveasca pe cei avansati cu ochii mari si o sa isi faca cine stie ce idei. Se apropie de unul doi, care il invata bazele si deja se simte mai sigur pe sine. Cu timpul ajunge sa lucreze cu fiecare din club si constata ca nu sunt reci si ca ascund mai multe decat si-ar fi putut imagina. Isi da seama ca nu il ignorau pentru ca era prost sau pentru ca era gras sau ce isi imagina el. Nu il bagau in seama pentru ca fiecare este pentru sine si cand lucram pentu sine cu altcineva trebuie sa fim in armonie caci altfel se poate invata. Armonia nu se poate crea daca nu esti atent numai la celalat si la sine. Dureaza pana inveti sa intri in armonie cu celalat, cu unii te simti mai bine, cu altii nu atat de bine, dar cu toti trebuie sa treci de un anumit nivel de cunoastere. Se creaza perechi si nu am intalnit pana acum antipatii ci doar diverse niveluri de simpatie. Trebuie sa lucrezi si cu cei care nu iti sunt atat de simpatici pentru ca ei stapanesc mai bine unele tehnici si ei te cauta pentru ca stapanesti alte tehnici. Suntem aici pentru multa vreme, toti vrem sa invatam si facem concesii ca sa progresam.

Ma uit la linia de start la curse de 5k. Cursa e scurta, orgoliul este mare, foarte putine prietenii se leaga aici, toti se grabesc. Eventualele legaturi s-au legat in timpul antrenamentului.

Ma uit la lina de start de la maraton. Foarte putine antipatii, putine dar puternice. Majoritatea se inteleg bine din prima. Discuta, fac schimb de experienta si se creaza grupuri care rezista lejer pana pe la km 35. Lumea se intelege altfel cand efortul depus e lung, orgoliile sunt imense si aici doar ca oftica ca X a alergat mai repede decat tine nu este indreptata catre cel care te-a depasit ci catre sine ca nu te-ai putut antrena corespunzator, mai ales ca ai vorbit cu X si ti-a povestit cum s-a antrenat, ce a mancat; nu te poti supara pe un prieten, chit ca l-ai cunoscut acum trei ore.

Suntem animale de haita si cautam companie printre cei cu nebunii similare. Probabilitatea ca o prietenie sa reziste zic ca depinde de nebunie, nu de calea pe care s-au intalnit nebunii.

laurra 17 apr 2012 11:06:11

Re: Prietenia virtuala
 
Citat:

Anterior postat de quarc (Post 1014721)
Nu cred ca prietenia are a face cu faptul ca e virtuala. Faptul ca se leaga prin intermediul unui calculator este un amanunt insignifiant.
Cred ca adevaratul liant este interesul comun pe termen lung.

Ma uit la sala. Vin incepatori cu prejudecati si temeri - o sa rada de mine, nu am indemnare, nu stiu nimic - si constata ca nimanui nu ii pasa daca e gras sau slab daca se impiedica sau cine stie ce gargauni. O sa priveasca pe cei avansati cu ochii mari si o sa isi faca cine stie ce idei. Se apropie de unul doi, care il invata bazele si deja se simte mai sigur pe sine. Cu timpul ajunge sa lucreze cu fiecare din club si constata ca nu sunt reci si ca ascund mai multe decat si-ar fi putut imagina. Isi da seama ca nu il ignorau pentru ca era prost sau pentru ca era gras sau ce isi imagina el. Nu il bagau in seama pentru ca fiecare este pentru sine si cand lucram pentu sine cu altcineva trebuie sa fim in armonie caci altfel se poate invata. Armonia nu se poate crea daca nu esti atent numai la celalat si la sine. Dureaza pana inveti sa intri in armonie cu celalat, cu unii te simti mai bine, cu altii nu atat de bine, dar cu toti trebuie sa treci de un anumit nivel de cunoastere. Se creaza perechi si nu am intalnit pana acum antipatii ci doar diverse niveluri de simpatie. Trebuie sa lucrezi si cu cei care nu iti sunt atat de simpatici pentru ca ei stapanesc mai bine unele tehnici si ei te cauta pentru ca stapanesti alte tehnici. Suntem aici pentru multa vreme, toti vrem sa invatam si facem concesii ca sa progresam.

Ma uit la linia de start la curse de 5k. Cursa e scurta, orgoliul este mare, foarte putine prietenii se leaga aici, toti se grabesc. Eventualele legaturi s-au legat in timpul antrenamentului.

Ma uit la lina de start de la maraton. Foarte putine antipatii, putine dar puternice. Majoritatea se inteleg bine din prima. Discuta, fac schimb de experienta si se creaza grupuri care rezista lejer pana pe la km 35. Lumea se intelege altfel cand efortul depus e lung, orgoliile sunt imense si aici doar ca oftica ca X a alergat mai repede decat tine nu este indreptata catre cel care te-a depasit ci catre sine ca nu te-ai putut antrena corespunzator, mai ales ca ai vorbit cu X si ti-a povestit cum s-a antrenat, ce a mancat; nu te poti supara pe un prieten, chit ca l-ai cunoscut acum trei ore.

Suntem animale de haita si cautam companie printre cei cu nebunii similare. Probabilitatea ca o prietenie sa reziste zic ca depinde de nebunie, nu de calea pe care s-au intalnit nebunii.

Abia acum imi dau seama ca prin acest subiect eu de fapt imi exprimam fobia ,teama de a ma lasa descoperita de ceilalti,cum ai spus si tu mi-era frica sa nu ma judece lumea sau ca nu ma ridicam la inaltimea asteptarilor.Cred ca toata viata m-am confruntat cu aceasta problema(mi-era teama sa spun ceva ca nu cumva sa fiu inteleasa gresit ,sau consideram ca parerile mele nu sunt asa de interesante ca ale celorlalti)

Alexik 13 mai 2012 00:04:12

Re: Prietenia virtuala
 
Eu cred totusi ca unele prietenii nu s-ar fi legat din cauza aparentelor si de ce sa nu recunoastem , fiecare avem un mic:"scut" pe care aici , avand defecte comune nu l-am folosit:)

Cred ca prieteniile virtuale se leaga mult mai repede decat cele reale.


Ora este GMT +2. Ora este acum 04:11:13.

Powered by vBulletin Versiunea 3.8.4. Copyright ©2000-2024 Jelsoft Enterprises Limited.


SEO by vBSEO