Am citit in ultima vreme foarte mult despre acest subiect, deoarece mie dependenta de zahar mi-a influentat viata intr-un mod foarte negativ.
Cea mai interesanta (dar si alarmanta) pledoarie anti-zahar am aflat-o urmarind o prelegere de-a domnului doctor neuro-endocrinologist Robert Lustig, cu numele "Zaharul, adevarul amar"("Sugar, the bitter truth"). Voi incerca sa prezint pe scurt ideile principale din prelegere:
-> oamenii din ziua de azi mananca mai multe calorii decat mancau acum 20 de ani (afirmatie sustinuta de date statistice); In mod normal, organismul uman are un sistem foarte bun de a regla foamea, prin secretia unei substante care se numeste leptina si care provoaca senzatia de satietate dupa ce mancam. Daca mancam cu totii in medie mai mult decat avem nevoie, inseamna ca leptina noastra nu functioneaza cum ar trebui, inseamna ca s-a stricat ceva in echilibrul nostru energetic.
-> alte date statistice arata ca acele calorii pe care le consumam in plus provin in cea mai mare parte din carbohidrati, mai precis din zahar (mare parte sub forma de bauturi indulcite). Deci nu-i vorba despre faptul ca omenirea mananca mai multa mancare decat manca acum 20 de ani... doar ca mananca mai mult zahar.
-> Experimentul SUA: pentru a opri 'epidemia' de obezitate, boli cardiace si diabet, s-a redus procentul de grasime din mancaruri, in schimb crescandu-se procentajul de carbohidrati si zaharuri. Efectul a fost taman invers decat cel dorit, toate aceste probleme dublandu-se ca amploare in ultimii 20 de ani.
->
Zaharul contine 50% glucoza si 50% fructoza. In continuare, in discursul domnului Lustig a urmat o lectie interesanta de biochimie, mai precis despre cum se metabolizeaza glucoza si fructoza in organism.
Glucoza:
Aproximativ 80% va intra direct in sange, unde va fi folosita de toate celulele & organele din corp. Organismul are nevoie de glucoza!
Restul de 20% va fi procesat de catre ficat. Cea mai mare parte din aceasta glucoza va fi transformata de catre ficat in glicogen si pastrata ca rezerva de energie pentru organism. O foarte mica parte din glucoza se va transforma in VLDL (grasime rea, colesterol).
Fructoza:
Fructoza este o substanta care poate fi prelucrata DOAR de ficat, in totalitate. Celulele organismului nu stiu sa foloseasca fructoza in forma in care este ea. In procesul de metabolizare al fructozei se genereaza acid uric, iar acesta, in cantitati mari, duce la hipertensiune -> alta boala care a cunoscut o crestere spectaculoasa in ultimele decenii.
Cam 30% din frucotza este convertita apoi direct in grasime, din care o parte se va pune pe ficat. De asemenea se creaza acizi grasi liberi, care contribuie la fenomenul de rezistenta la insulina.
Rezistenta la insulina inseamna ca pancreasul va trebui sa secrete mai multa insulina, care va duce la mai multa stocare de grasime si totodata va ingreuna interpretarea leptinei de catre creier, prin urmare a instalarii senzatiei de satietate. Astfel se instaleaza un cerc vicios, de ce mancam mai mult zahar, de aia simtim nevoia sa mancam mai mult.
Toate aceste afirmatii sunt sustinute citand studii stiintifice.
Prin urmare, dr. Lustig sustine ca
fructoza este substanta vinovata si ca, in cantitatile in care o consumam noi astazi, este toxica.
Atentie: Nu sustine ca fructele sunt rele, pentru ca fructoza continuta de fructele pe care le consumam zilnic nu este suficienta ca sa aiba efectele acestea negative, in plus fructele au si multi alti nutrienti buni.
Sper ca nu v-am plictisit si ca v-am deschis 'pofta' de a va informa in continuare despre acest subiect.
Multa sanatate!
