Cand incetezi sa iti doresti perfectiunea, ai putea la fel de bine sa incetezi sa existi.
O intrebare am pentru tine, Slabuta. Primul citat apartine unei femei sau unui barbat?
Si nu pot sa nu observ greseala - "cea mai ideala" - ideal nu are grad de comparatie. Scuzati paranteza, dar am un fix cu greselile de genul acesta si sunt adepta vorbirii corecte a limbii noastre.
Desi prin sens nu ar fi tocmai o greseala. Notiunea de "ideal" este relativa si tine de interpretarea fiecaruia. Unii au standarde mai joase, altii mai inalte.
Revenind la Oitele noastre... de ce o femeie trebuie definita de barbatul de langa ea? Cum o vede el, cum se poarta cu el, in relatie etc. ? Nu barbatii ne fac femei. Cum nu numai sexul nu ne face femei ( si ma refer si la actul sexual si la genul nostru). De aceea o sa consider femeia ideala asa cum ar trebui sa fie pentru ea insasi, nu pentru altii.
Lev Tolstoi spunea : "Idealul este o stea calauzitoare". Asadar, logic ar fi sa ne impunem un tel, sa facem tot ce ne sta in puteri sa il ajungem. Dar dupa aceea? Daca suntem norocosi realizam ca drumul in sine a fost mult mai important decat destinatia. In plus, sa nu ne oprim dupa ce ajungem acolo. Ne setam teluri din ce in ce mai inalte, dorindu-ne perfectiunea. Cu fiecare pas ne apropiem de ea, dar ne indepartam cu doi. Sintagma "stea calauzitoare" se refera probabil si la faptul ca toata treaba asta tine de o sfera ce transcende lumea in care traim, un loc pur, cerurile in conceptia religioasa. Umanitatea, traind cu nesiguranta existentei acestui plan mai inalt de care se vorbeste in lumea religioasa si spirituala, traieste in acelasi timp cu nesiguranta ajungerii vreodata la acest ideal.
Ne ingradim pe zi ce trece cu noi definitii ale perfectiunii si idealului - definitii stabilite de mintea colectiva a umanitatii. Dar cine spune ca daca o idee este adoptata de multi inseamna automat ca este o idee buna? Mintile luminate au fost intotdeauna in minoritate. Periodic se nasc oameni pe al caror cer rasare o stea calauzitoare mai stralucitoare decat a altora. Si nu este mai stralucitoare pentru ca este mai aproape, ci pentru ca este mai puternica. Particularizand aceasta numai la femei - pentru ca despre ele este vorba - inseamna ca cele puternice sunt mai rare. O femeie ideala stie toate aceste lucruri dar nu le baga in seama, le trateaza ca pe un fapt dat de cand lumea si isi urmeaza drumul catre acea stea care o ghideaza catre ceva mai bun. Ca este intuitia, ca este dorinta, curiozitatea, ambitia de a privi mai departe si de a urca mai sus sau o combinatie a acestora toate... cine poate sti cu adevarat? Femeia ideala stie sa pastreze o parte a ei ascunsa de privirile celorlalti si sa dezvaluie numai putin si numai atunci cand trebuie. Misterul a fascinat dintotdeauna iar ea stie asta mai bine decat oricine. Femeia ideala nu se cramponeaza de standardele frumusetii specifice epocii in care traieste, dar in sinea ei face totul sa se incadreze si chiar sa le depaseasca. Isi ingrijeste trupul pentru ca este important ca acesta sa fie o imagine cat mai fidela a sufletului ei. Isi iubeste si accepta semenii pentru ca stie ca armonia te poate duce mai departe decat discordia. Un prieten nu este decat un dusman nedeclarat. Este gratioasa, senzuala, respecta bunele maniere si protocoalele impuse de anumite situatii chiar daca nu este de acord cu ele. Si totusi daca alege sa ia o pozitie contra a ceva ce nu ii convine o face in modul cel mai rasunator posibil. Pentru ca stie sa se faca auzita si nazuieste sa se faca si ascultata. O femeie ideala iubeste stiintele si artele ramanand sceptica. Nu este frigida dar nici obscena cand situatia nu o permite. Stie sa fie vulgara, stie sa fie o doamna si stie cand sa aleaga intre ele. Nu se lasa condusa de barbati, dar le lasa lor aceasta impresie.
O femeie ideala este suma tuturor acestor lucruri si mult mai mult.
Ideal prin definitie inseamna ceva care atinge perfectiunea;ori perfectiunea nu poate fi atinsa si de aceea toti simtim nevoia sa o facem. Inca de la inceputurile civilizatiei, omul si-a dorit sa fie mai mult decat ceea ce poate fi. Nici Universul, nici ratiunea si nici vointa umana nu au o limita superioara. Unii ar spune ca perfectiunea este intruchiparea divinitatii. O fi vreun zeu din vremuri demult apuse care chiar a fost perfect? In negura vremurilor toate se pierd pentru a fi redescoperite, pentru a ne bucura din nou si din nou de capacitatile noastre. Dar totusi... perfectiunea este inimaginabila.
Nu ne ramane decat sa visam, sa dorim, sa calatorim. Lumea este mult mai mare decat vrem sa credem.
Femeia ideala oare exista?