Gata cu tranşa a doua de concediu. Am avut o experienţă frumoasă cu renovarea prin casă: prinsă cu munca fizică ore bune zilnic, nu m-am mai gândit obsesiv la mâncare (cam asta păţesc, vreau să mănânc 100% corect, curat, dacă se poate). Dar sunt om, pot gusta un croissant măcar o dată pe an. Nimeni nu îmi interzice acest lucru; doar propriile bariere mă opresc.
Pe de altă parte, nu am avut timp nici să mă tot uit în oglindă la propriile forme.
Evident, de la atâta muncă, posteriorul s-a diminuat, pantalonii pică altfel.
Merg mai departe cu atenţia la mâncare, cu mişcare cum se poate. Dar cu focusarea pe ce fac concret.
O zi frumoasă!
