[orhidee]

Anterior postat de marilo

Hristos a inviat ! Bine v-am regasit fetelor Care fete ?! Astazi este vineri si ma gandeam ca va gasesc pe toate aici. Liniste si liniste si liniste Nimeni nu mai aduce nimic nou , nimeni nu-si mai impartaseste experienta. Jurnale ....ioc... Starea asta nu ma mai aduce aici. Parca nimeni nu mai are chef de viata. Fiecare face ce stie, bine rau, si vine cu niste cantare stationare sau zero. Mie nu mi s-a intamplat niciodata ,in experienta mea indelungata cu cantarul, sa fie identica greutatea de la o cantarire la alta. Motorul , Rozica, nu mai are pofta sa sustina jurnalul. Problemele ei sunt ale ei.
In 2010, cand eu am venit la Slabute , era o incantare sa intri . Erau fete care chiar studiau nutritie si veneau aici cu o multime de sfaturi si retete de a aduce ,,OITELE RATACITE,, in tarc . Jurnalele zbarnaiau. Off asta este. Caut SLABUTELE.RO de atunci dar nu le mai gasesc. Imi pare rau. Au imbatranit Voi intra si maine in speranta ca voi gasi ceva postat la cuvintele mele.
Am tot respectul ,pentru oamenii care, incearca sa faca ceva pentru trupul lor si pentru psihicul lor. Eu, am incercat o viata si stiu ca nu este deloc ,dar deloc, usor.
Ne mobilizam ? Roziii !!!

Mari, ai mare dreptate! Si mie mi-e dor de vremurile acelea... s-au dus...
Daca stau bine si ma gandesc am ramas singura dintre fetele care scriam intr-un anume jurnal... Apoi m-am repliat... mi-am facut jurnal propriu si, in acelasi timp, am inceput sa-l frecventez pe al Rozicai... Asa am cunoscut fete noi (noi, pentru mine) care imi plac foarte mult... Rozi a noastra, Corina, Zoe, Michelle, tu... si lista poate continua...
Pe de alta parte, mi-am dat seama ca nu mai am nici pe departe timpul pe pe care-l aveam in 2010... au aparut noi membrii in familie si, mai mult, activitatea mea s-a diversificat foarte, foarte mult... sunt extrem de ocupata si intru rar pe Slabute... uneori doar sa arunc un ochi... si atat... de raportare, ce-i drept, nu uit...
Asta este... vremurile s-au schimbat... noi ne-am schimbat... eu, una, chiar foarte mult... numai pardalnicele astea de kilograme reprezinta o constanta in viata noastra... si de aceea suntem aici...
Eu am de gand sa nu renunt la Slabute chiar daca lipsa timpului ma omoara... Slabutele ma tin in priza... daca as renunta la ele inseamna ca as renunta sa fiu cu ochii pe kilogramele mele si nu-mi permit lucrul asta...
Te imbratisez cu drag, draga mea Mari!