Re: Jurnal de ne-mancat noaptea - dara
mesăgiuiesc, mesăgiuiesc ;). cafeaua aia, zic!
anes, nici pomeneală cu feminismul. sau oi fi vreo feministă cu accente misogine :)):)) la mine nu se trage de la feminism, ci de la a mă descurca singură. probleme cu abandonul, nici măcar ale mele, moştenite... spuneam doar că, în zorul meu de a mă descurca singură, uit uneori să-l las şi pe cel de lângă mine să mai facă şi el. adevărat, nici nu vreau să mă gândesc cum ar fi dacă aş avea şi responsabilitatea altora, nu cred că, nu ştiu dacă aş face faţă - nici nu mi-am asumat asta, până la vârsta asta, parcă prea-s copilăroasă. aşa oi fi toată viaţa? e, bec!. eu singură mi-am pus dulapurile din bucătărie sus, să nu dau cu capul în ele când spăl vasele, şi acum nu ajung la raftul de sus decât cu scaun. noroc cu partenerul de 1,84 ;) |
Re: Jurnal de ne-mancat noaptea - dara
Ahhh! Iar mi s-a sters tot ce-am scris! Doar vroiam sa sterg un emoticon si poc! a disparut tot! Mor cand se intampla asta!
Spuneam ca sunt o persoana impulsiva. Nu pot generaliza si nu pot analiza o actiune prin care trec. Un om impulsiv se autosurprinde luand masuri, scotand cuvinte, toate sub impulsul (de 220W) momentului. Protectorul detasat lipseste cu desavarsire in momentele alea. Apare, probabil, atunci cand adrenalina s-a retras si spune: "mananca ceva, fir-ar sa fie, ca esti nervoasa". E foarte greu sa stapanesti un eu impulsiv. El actioneaza conform instinctelor, in primul rand. Echilibrul meu consta in sotul meu, care e un om cerebral ce nu-si pune in balanta sentimentele cand e vorba de o decizie, ci rationeaza! Am ajuns in situatia sa ma transpun in pielea lui in anumite situatii, chiar si fara sa-l intreb cum ar face, pentru ca deja stiu. Dar e tot greu, pentru ca nu sunt eu. Cand incerc sa-i spun ce..simt in legatura cu o situatie, da dezaprobator din cap si pune problema direct invers. L-am transformat in eul meu de rezerva! :)) Cred ca ar trebui sa-l fac sa recunoasca faptul ca-si reprima sentimentele si ca are un protector detasat puternic si d-aia se ingrasa! :> Hai ca am reusit sa fac din problema mea, problema lui! Bun! Deci problema e a lui, nu a mea! :)) Va pup, fetelor! Sunt clean! #:-s |
Re: Jurnal de ne-mancat noaptea - dara
Pentru Zoe:
-cu cat copilaresti mai mult, cu atat e mai bine! -cum Dumnezeu ai reusit sa pui tu niste dulapuri suspendate? asta DA determinare! :)) -toate avem o doza de feminism in noi, alftel cum?! -sa mesagiuim intru cafea, deci! :)) |
Re: Jurnal de ne-mancat noaptea - dara
Impulsurile se pot controla, fara a avea sentimentul (poate preconizat acum) ca-ti pierzi identitatea, ci ca faci ceva util pentru tine.
E posibil ca la nivel de temperament sa ne nastem nitel diferiti, dar restul actiunilor pe baza de impuls sunt invatate sau ne-au fost tolerate de cei din jur, iar altora nu le-au fost tolerate, nu au invatat sa actioneze asa. Iar impulsul ala nu e ceva ce vine din neant, ci tot un gand automat, in baza unei convingeri, chiar daca noi nu il percepem asa. Daca sapi dupa ele, le vei gasi (pe gandurile automate care stau la baza a ceea ce percepi ca impuls). Si comportamentul asta mai e intarit si de alte convingeri secundare interne (eu stiu, de ex. 'trebuie sa fii spontan, altfel viata e plictisitoare' sau 'cine nu e spontan, nu e sincer' sau 'daca nu-mi ascult impulsurile, inseamna ca ma supun - ca si cum cineva m-ar domina' - astea-s doar exemple, fiecare sapa dupa ale lui). Dupa ce descoperi convingerile poti sa le analizezi putin daca asa stau lucrurile in realitate in majoritatea cazurilor (daca e o regula reala), daca au logica, sau daca s-a dovedit util pentru viata ta sa actionezi in baza acestor reguli interne - daca nu cumva de multe ori ti-au cauzat probleme mai mult decat beneficii. Nu cred ca 'protectorul detasat' actioneaza sub forma analizelor rationale, care-s utile (unii invata de mici sa faca balanta motivationala sau analiza costuri-beneficii a unei actiuni, iar asta nu e deloc un lucru rau - ma rog, nu li se spune ca asta fac) - problema e, intr-adevar, daca nu-ti dai voie sa simti, daca crezi ca sentimentele sunt intotdeauna ceva rau ce trebuie oprit, ca e greu de suportat. Ca adica poti sa simti si sa si analizezi, nu se exclud reciproc. Bine, de ex. e util sa nu te tot infurii aiurea (interpretand orice drept 'nu ma respecta') sau sa nu te sperii aiurea (imaginand mereu cel mai rau scenariu), se lucreaza si pe partea asta. Nu stam non-stop in 'protectorul detasat' intram uneori in el cand 'se da alarma de emotie' (ups, apare emotie de-aia care nu-mi place, tre' sa o opresc). |
Re: Jurnal de ne-mancat noaptea - dara
Asa, asa, cafea, da :P ca eu m-am lasat de cola - da' ma rog, beau decaf cu voi :P
si cre' ca voi fi oricum linsata curand, ca nu am reusit sa ma intalnesc cu Alexandra (Lovemyself) si Di (CezaraCezarului), cand am putut eu, nu au putut ele si invers, cand puteau ele, venea valul de traduceri sau mai stiu eu ce. Da' om vedea noi cum om reusi :) |
Re: Jurnal de ne-mancat noaptea - dara
Moaaa, Oana, ce frumoasa esti si ce atitudine cool ai, wow, wow, wow - acu' am vazut si eu pozele prima oara. Si matalutza chiar cauti perfectiunea, vad eu, ca dadeam cu tunu' (microscopu') dupa 'burta' de care ziceai si n-o gaseam. O fi vreun centimetru de-l vede ochiul tau perfectionist in oglinda :P si daca inca nu poti accepta ca esti absolut ok, 'sala' scrie pe tine, nu restrictii alimentare.
Separat, daca vrei tu sa nu inabusi stari de orice tip prin mancare, aia e cu totul altceva :) |
Re: Jurnal de ne-mancat noaptea - dara
1 ataşament(e)
Dupa lupte seculare am reusit sa construiesc (uratel) un grafic in word, care arata cum ar fi emotia/starea daca n-am mai opri-o prin mancare. Nu e grafic profesionist, cu valori, ci doar ca idee, ca atat am reusit deocamdata - dar sper ca va reda ideea ca organismul nostru, cu tot cu psihic/mental etc. ar reusi in timp sa tolereze mai bine starile daca i-am da sansa sa invete.
Graficul este preluat din cartea 'Psychological Responses to Eating Disorders and Obesity - Recent and Innovative Work - Julia Buckroyd si Sharon Rother, University of Hertfordshire, Obesity and Eating Disorders Research Unit'. emotiile sau starile pot fi de orice tip, plictiseala, tristete, neputinta, lipsa de speranta ("n-are rost" ca tot nu va fi bine), nervozitate, neliniste, etc. |
Re: Jurnal de ne-mancat noaptea - dara
Citat:
da, avem o doză, dar eu sper să nu cad în extreme. feministe sau dimpotrivă... Citat:
plus că impulsivităţile mele sunt fun, de cele mai multe ori, pentru mine: mă flambez şi apoi îmi trece la fel de iute. ba chiar aş zice că-mi face bine să mă manifest, pe cât se poate, pentru că altminteri rămân niţel frustrată şi nemulţumită. dacă reuşesc să fac poc, dup-aia îmi vine a râde. Citat:
Citat:
se înţelege ceva? :) tot încerc şi eu, în ultima vreme, să ajung la cine mă sabotează să nu fiu cum aş dori - dacă ajung aşa, slabă şi frumoasă (la mine e clar povestea cu frumoasă, nu sănătoasă, nu viaţă lungă, nu altceva, să fiu frumoaaaasă :) ) (<-!) se întâmplă ce rău? mai cuget, dacă ajung la o impresie clară vă zic. pup fetele >:D<>:D< |
Re: Jurnal de ne-mancat noaptea - dara
Hi hi, ce-am mai tocit si eu seria Dune :P si litania aia m-a impresionat din prima, pacat ca uneori am uitat de ea si a trebuit sa invat cognitiv-comportamentala sa ma expun la frica si sa stiu ca va trece :)
Aici e o intreaga discutie legata de ce emotii manifestam si cum, daca se intampla ceva daca doar le simtim si nu le exprimam (iar, cum anume le exprimam?). Problema era, intr-adevar, cand nu ne dam voie sa le simtim, cand le anesteziem, vorba ta. Si iar rad de asemanari, ca nush daca am zis pe-aici, ca Dara vine de la numele fetitei lui Scarlett O'Hara din continuarea la *Pe aripile vantului*. Pe de alta parte o fi avut Scarlett treaba asta cu amanatul pe a doua zi, dar a doua zi se cam punea pe treaba si facea o groaza de lucruri. E important si sa vezi daca ti-e teama sa devii 'frumoasa', dar pana acolo ai cercetat bine daca nu cumva ti-e teama ca ti-ar fi prea greu sa ramai fara beneficiile secundare pe care le ofera mancarea? Poate asta cu anestezia, poate ca e acolo ca un prieten care nu pleaca niciodata si te poti baza pe ea sau eu stiu ce functii mai are la fiecare. Cica una din functii e uneori si sa simti vinovatie ca ai mancat prea mult in loc sa simti alta emotie tot 'negativa' dar pe care o consideri insuportabila - ca si cum ai alege un rau mai mic. Cica uneori e aproape suficient sa inveti modalitati mai bune de coping, sa scapi de perfectionism, de anxietate etc. Dar altfel inteleg ce zici, de ex. stiu ca aveam o teama pe undeva ca daca arat bine atrag atentia si s-ar putea sa mi-o iau dupa cap (tre' sa fiu cat mai nevazuta ca sa nu ma ia in vizor balaurul, sa pot trece pas pas pe langa el - cam ca la 'freeze' - daca prada e moarta, poate nu-l mai intereseaza pe pradator) sau oricum, ca s-ar putea sa fiu agresata si sa nu ma pot apara. Recunosc ca m-au ajutat motivatiile suplimentare legate de sanatate si stima de sine, adica poate daca era numai frumusetea, as fi fost numai la 1/3 motivata, asa am vrut sa fiu si sanatoasa (aveam tot felul de ameteli si nu puteam sa fac o groaza de chestii fizice) si sa nu mai fiu suparata pe mine ca am un comportament pe care nu-l pot stapani. Adica na, cum sa-i cer eu tatalui sa-si stapaneasca violenta si dependenta de alcool, daca si eu la randul meu nu ma pot stapani - ce fel de om ma face asta in ochii mei (o persoana care nu-i stapana propriului comportament)? |
Re: Jurnal de ne-mancat noaptea - dara
am venit sa te salut Dara ....hugs
esti ocupata ca de obicei ....dar macar la tine se vorbeste ceva de Doamne -ajuta .... salut si celelalte fete !!! vreau sa vin si eu la o vorba cu voi dar mere sunt pe afara din birou si pe tlf ma enerveaza sa intru ca se incarca greuuuuuuuu.... pup .>:D< |
Ora este GMT +2. Ora este acum 00:02:29. |
Powered by vBulletin Versiunea 3.8.4.
Copyright ©2000-2024 Jelsoft Enterprises Limited.