|
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
Gandeste-te ca avem aproape aceeasi inaltime si ca eu imi doresc sa ajung ca tine momentan. Tu esti foarte aproape de targetul tau. Ti-ai bagat in cap niste lucruri exagerate despre tine. Sunt convinsa ca nu arati asa cum te vezi tu. In general, in obezitate, ori te vezi mai slab si nu iti dai seama cat te-ai facut(asta a fost cazul meu) ori te vezi normal si asta te motiveaza sa incetezi, ori te vezi mult mai mare decat esti si asta te macina pe dinauntru incet-incet, pentru ca, oricat ai slabi nu o sa fii niciodata multumita de cum ai ajuns. De-asta ziceam ca trebuie sa te accepti pe tine. Slabitul e un lucru care se va termina la un moment dat: o sa ajungi la greutatea dorita. Dar daca tu pana atunci nu inveti sa te accepti, nu o sa fii niciodata multumita si o s-o dai in alte probleme si obsesii: anorexie, bulimie, binge eating etc. Ce clasa esti? Mai sunt si momente in viata in care poate ne e mai greu sa ne tinem de treaba. Poate ca te simti impinsa de la spate de mama ta acum si nu esti pregatita. Poate cand o sa ajungi la facultate o sa iti fie mai usor sa iti faci programul tau asa cum consideri de cuviinta. Nu trebuie totul sa se intample de pe o zi pe alta. Si e usor, la varsta ta, sa consideri ca e normal sa te pui in anumite situatii. Sa consideri ca nu meriti sa fii bagata in seama, sau ca nu trebuie lumea pedepsita sa socializeze cu tine. De-asta iti e frica sa iesi din casa. Nu exista niciun motiv pentru o fata de varsta ta sa vrea sa stea in casa. Si daca vrei sa iesi din casa, nu te obliga nimeni sa socializezi. Tu vrei sa mergi cu bicicleta, nu? Du-te cu bicicleta. Nu trebuie sa zambesti nimanui si nu trebuie sa deschizi gura. Cu totii avem nevoie de momente doar ale noastre. Si in ceea ce priveste iesitul, sunt convinsa ca ai o prietena sau un prieten. Care tine la tine, dar tu ai senzatia ca nu ar trebui sa se apropie nimeni de tine asa cum esti(speri ca daca vei slabi totul e va schimba ca prin minune si tot ce a fost in perioada "neagra" o sa poti sterge cu buretele)? |
Re: Jurnalul emei (ilse)
eu nu mai am indoieli ca o sa ajungi la greutatea dorita. tu ti-ai demonstrat ca poti slabi multe kg, deci sigur vei slabi inca pe atat daca vrei. dar eu nu progresez deloc, doar kilogramele progreseaza. stiu ca e si vina mea, uneori sunt lenesa si n-am chef de nimic, uneori mai mananc paine si dulciuri seara.
de exemplu, saptamana asta m-am mai ingrasat 1 kg. si nu am exagerat cu mancatul. e adevarat ca am stat pleostita pe scaun toata ziua, dar nu mi se pare normal ca cineva sa se ingrase atat intr-o saptamana, oricat de mult ar manca. acum mama vrea sa-mi demonstreze ca ea se ingrasa 1 kg intr-o zi daca mananca friganele non-stop(nu stiu daca le cunosti sub numele popular-friganelele sunt painici prajite in ou si ulei). bineinteles ca n-o sa se ingrase nici daca mananca toata saptamana numai friganele... anorexie? nu:)) crede-ma ca niciodata nu as face asa ceva. eu sunt obsedata de ameteli, slabiciuni, carente de orice fel. daca as avea asa ceva in timpul unei diete, as renunta in secunda 2. am avut destule stari nasoale la viata mea ca sa imi trebuiasca altele. si eu n-am vrut nicioadata sa slabesc nu stiu cate kg intr-un timp scurt. nici nu ma gandesc. as vrea sa slabesc lent, putin cate putin, dar degeaba, ca nu reusesc. e cam greu sa fiu multumita de corpul meu, cand toata lumea ma alinta gingas cu porecle de genul ,, buldozer" ,,tanc", ,,latimea voastra" (asta in loc de inaltimea voastra. e cea mai simpatica porecla de-a mea, trebuie sa recunosc), ,,imensitatea voastra" ,,umflatel'' si clasicul ,,vaca" . sa-ti mai spun? trec pe stresanta si nedorita a 12-a. dimpotriva, mie imi este mai usor sa ma impinga cineva de la spate si ma simt mai incurajata daca imi spun altii ce sa fac, dar nu stiu, tot nu e destul. adevarul e ca toata lumea e alaturi de mine si chiar insista si ma bat la cap toti. am chiar si o ,,partenera de slabit" in familie, care mi-a tinut morala vreo ora cand ne-am vazut:)) problema cu iesitul, sa zicem ca e 10% rusinea si restul frica. mi-e groaza ca o sa mi se faca rau pe strada, fiindca am trecut prin multe experiente de genul. si acum sunt sigura ca daca ies din casa o sa mi se faca rau. da, am 1-2 prietene bune:) cu care cel mult vorbesc la telefon fiindca nu pot iesi. deja s-au obisnuit cu ideea ca oricat m-ar invita prin oras nu vin. :D |
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
De ce ti se face rau pe strada? Ce inseamna asta? Si de ce sa nu iesi cu ele, daca sunt niste persoane in care sa ai incredere, ce conteaza daca ti se face rau? Cu siguranta te pot ajuta. Nu e bine sa stai inchisa in casa, cum ai zis si tu. Se pun si mai multe kg intr-o saptamana, e foarte usor sa te ingrasi. |
Re: Jurnalul emei (ilse)
S-ar putea sa ai probleme cu hipofiza sau cu tiroida daca ai ameteli:( ca altfel, nu imi explic starile tale.
Ai grija de tine si tine-ne la curent cu tot ce ti se intampla:) Cu drag, Irina |
Re: Jurnalul emei (ilse)
animis, nu stiu. am facut analizele de sange si a fost totul bine. nu am carente in organism. cateodata tensiunea si pulsul sunt mari. dar nu doar atunci ma simt ciudat, ci tot timpul. de ce sa ies daca oricum stiu ca ma voi simti rau. asta nu prea mai e relaxare. ma simt cel mai in siguranta in casa.
irina, multumesc c-ai trecut pe la mine. ma bucur ca mai am am inca un vizitator in jurnalul meu cam singuratic. :) |
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
Cred ca tu resmiti o rusine si fata de tine, poate asa se explica acea anxietate.
Ai putea sa gasesti un sport sa iti placa. Ti-ar placea ceva gen baschet, volei? Inot nu stiu, deja e cam frig. Mie imi place sa patinez:D |
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
Totul vine de la creieras, scumpa! atata timp cat folosesti expresii de genul "ma simt ciudat, ci tot timpul. de ce sa ies daca oricum stiu ca ma voi simti rau" nu-ti fac decat rau in continuare: AUTOSUGESTIA si putina incredere optimism, ca in viata nu se reuseste decat cu astea doua si cu vointa ambitie.... Daca ti-e asa lehamite de iesit afara (nu vreau sa rascolesc omul cu prea multe intrebari) de ce nu cauti frumusel pe net programe speciale de sport, uita-te la toate vezi care iti place , ce ti se potriveste, si da-i bice....asta daca nu cumva ai acasa vre-un echipament, sau ai financiar vb, ce e nevoie pt a investi intr-un echpament sportiv pt acasa....sunt n mijloace, trebuie doar sa vrei....cu plansul de mila nu rezolvi nimic, scuza-mi expresia... Si vis a vis de pulsul mare etc, poate fi o prbl vegetativa, daca ai pana in 18-19 ani, care cu timpul, si prin sport & alimentatie sanatoasa se va rzolva...am avut si eu, si m-am luat la intrecere cu propriul organism, si uite ca l-am batut, acum sunt in lupta cu propria perspectiva asupra mea, si is pe cala sa o facko si p-asta.... If u need anything else, just ask, noi suntem p-aici prin preajma :)>:D< Spor si vointa... |
Re: Jurnalul emei (ilse)
animis, imi provoaca anxietate ideea ca o sa-mi fie rau si ca ma va vor vedea ele in starea aia (de parca nu m-au vazut de n ori pana acum). pana la urma stric cheful tuturor si devin plictisitoare, stiu asta. plus ca si imaginea strazilor, a cladirilor si eu in mijlocul lor ma infioara, mai ales daca sunt singura. vorba aia ,nu ma simt in largul meu nici daca ma uit pe norc :)) si nu mi se face rau fiindca mi-e frica, ci mi-e frica din cauza ca mi se face rau. adica starea de rau nu are ca si cauza frica, sunt sigura.
coco, mi-ar placea sa fac sport, dar nu pot ca m-as simti mai rau. incerc sa nu fac prea mult efort. inotul imi placea foarte mult, stateam ore intregi in apa, dar acum... si la volei sau baschet eram de tot rasul. nu ma pricepeam:)) acum fac miscare doar prin mers. imi pun videoclipuri de vara8-> (cu mare, valuri,vapoare, soare si tot tacamul. si clar, fete frumoase si slabe:D), castile in urechi, si merg in fata monitorului :) riky, in primul rand multumesc c-ai venit pe la mine. :) nu cred ca ma mai ajuta pe mine autosugestia. de fapt am ajuns la concluzia ca nu ma mai poate ajuta nimeni si nimic.. degeaba gandesc pozitiv daca ma simt rau .eu m-am obisnuit ca o sa traiesc ca un zombi in viata asta chinuita, cat o mai tine ea, saraca. pacat ca cei din jur nu s-au obisnuit inca si continua sa ma faca sa ma simt si mai mizerabil. si nu, nu mai am pretentia sa ,,reusesc" in viata. vreau doar sa traiesc linistita si sa am ce sa mananc si e de-ajuns, desi la starea mea si asta ar parea imposibil. inca nu vreau sa ma gandesc prea departe, vreau sa-mi pastrez tonusul psihic intact pana incepe scoala, ca atunci urmeaza din nou teroarea. stiu ca nu rezolv nimic daca-mi plang de mila si ii mai si stresez pe bietii ascultatori ( in cazul de fata, cititori) dar, nu stiu de ce, intotdeauna am avut tendinta asta. |
Re: Jurnalul emei (ilse)
Cred ca ti se face rau de la sport pt ca acum esti supraponderala.
Incearca plimbari luuuuuuuuuuuungi de tot, pas alert si stepperul, adica urcatul scarilor, azi 1 etaj, maine 2 etaje etc.:) |
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
Poti sa fii si normoponderala si sa nu fii obisnuit cu miscarea si sa ti se faca rau. Una e sa fii in situatia in care abia sa te poti misca, peste obezitate morbida, si alta e sa ai nevoie de un pic de chef si un pic de ambitie sa iti depasesti un pic limitele. |
Re: Jurnalul emei (ilse)
da, probabil asta e. eu n-am mai mers de cateva luni.
ieri am mers cel mai mult:2 ore. nu deodata, ci in reprize de cate o jumatate de ora. credeti ca e prea putin pt a slabi? nu pot sa zic ca am mers prea repede, dar nici prea incet :D |
Re: Jurnalul emei (ilse)
vin cu o veste care pt mine ar tb sa fie una buna. eu insa nu m-as bucura prea curand. am slabit de luni pana azi un kg...acum sa vad in cat timp il pun la loc:)) nu pot sa ma mobilizez deloc. cum am aflat ca am scapat de el, cum am renuntat la mers. si aveam planuri mari pt azi...
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
Acum referitor la sport, e bine ca ai inceput cu ceva usor.. dar iti zic din propria experienta ca ar fi mult mai bine sa mergi afara. Niste plimbari scurte in jurul blocului/casei pentru inceput. Daca tii se face rau( doamne fereste) sa fii aproape de casa, dar nu o sa ti se faca pentru ca nu te vei supra antrena si nu va fi greu pentru organism. Sau, poti face start walking de pe youtube.Incepi cu 1,2 si in cateva saptamani ajungi la 4,5 . Fa ce poti, nimeni nu-ti spune sa te obosesti si sa nu mai fii in stare de nimic. Uneori, nici eu n-am chef sa ies din casa. Mi-e groaza de persoana mea, dar imi trece. Cand am momente de genul,ies in balcon.Ma ajuta mult iesirile astea, mai ales ca aerul curat iti ofera o alta viziune a realitatii. Felicitari pentru kilogramul slabit ! :-* Stiu ca poti ! Cu toate putem daca vrem. Voi ramane pe aici si te voi mai citi ,sper sa nu te superi :D. |
Re: Jurnalul emei (ilse)
buna, cassy! :) cum sa ma supar? din contra, imi pare foarte bine ca o sa fii pe aici.
vechea poveste cu cei din jur... imi pare rau ca a trebuit sa ti se intample asta. nu mai pot de nervi cand ma gandesc la criticile celorlalti. de parca le respiram aerul, nu alta...ce, nu mai au loc de noi? (uneori, nu :D) . eu inca nu sunt afectata de ce spun ceilalalti, fiindca doar familia face asta si uneori ma mai si amuza. mama e foarte inventiva in gasirea poreclelor. oricum, au si de ce, ca lor le fac gaura in buget:)) colegii inca nu mi-au spus nimic in fata, dar am auzit multe vorbe la adresa mea pe la spate. si nici sa nu indrazneasca vreunul, ca nu lor le produc paguba. si daca vor sa evite ,,poluarea vizuala", e foarte simplu. sa nu se mai uite la mine. diferenta e ca cei din familie iti vor binele, ceilalti vor doar subiect de discutie. uneori mai merg prin curte:D dar doar atunci cand e mai racoare si cerul innorat imi place. chiar si cand ploua un pic e placut. in rest, nu prea imi place sa ies afara. da, o sa incerc si cu start walking. mersi:) felicitari pentru kilogramele pierdute! acum trec si eu pe la tine sa vad cum ai facut:D |
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
Mie mi s-a zis si in fata.. adica nu chiar face to face, dar ii auzeam pe colegi razand pe seama mea. I-am ignorat si am incercat sa par indiferenta. Ai mei ma enervau de muream..si acum ma mai enerveaza inca..dar nu se compara.Eu am un frate mai mare, care poate sa manance oricat ca asa ramane, nu e nici gras nici slab. E foarte mofturos cand vine vorba de mancare gatita dar cand vine vorba de dulciuri , mananca orice. Asa ca, mama s-a conformat,de cand era el mic.. trebuie sa-i iau baiatului ceva dulce ca , citez: " moare de foame " :| Si asa, toata ziua am fost/sunt inconjurata de dulciuri si altele. Dar da, parintii iti vor binele,dar nu stiu cum sa ti-l arate. Eu in urma cu cativa ani aveam asa o ura pe mama ca imi spunea sa nu mai mananc incat plangeam singura in camera si mancam pe ascuns..:| Mersi>:D< |
Re: Jurnalul emei (ilse)
nu stiu daca cea mai buna metoda e sa pari indiferent, dar si eu tot asa faceam. asta se intampla in gimnaziu si radeau de mine din cu totul alte motive, uneori radeau si ca eram prea slaba si stateau hainele pe mine ca pe umeras. ce chestie, acum e invers :)) nici eu n-am avut o viata prea roz in gimnaziu, uneori mi-era frica sa mai merg la scoala, dar la liceu e altceva. nu cred ca trebuie sa-ti faci griji, in liceu n-o sa mai rada de tine sau n-o sa te mai jigneasca, cel putin nu cand esti tu de fata. ai mei colegi sunt foarte delicati la capitolul asta. fetele, de exemplu, isi barfeau prietenele de mama focului de fata cu toata lumea cand ele nu erau in clasa . si cand aparea prietena, se pupau toate ca niste randunici, de ziceai ca se iubesc ca mierea si lapticul. in liceu cred am ajuns sa cunosc cel mai bine omul dupa gesturi, comportament, vorbe. pana atunci n-am crezut ca poate exista atata invidie si ipocrizie decat doar in telenovele. nu zic ca asa sunt toti, dar din ce-am auzit la mine in clasa am ramas cu gura cascata. pe mine ma barfeau in cel mai urat hal din cauza ca ma ingrasasem. desigur, cand nu eram prin preajma. mi-era rusine si sa ma mai ridic din banca, stiind ca se vor uita lung la mine si apoi vor comenta. totusi, in liceu au fost si parti frumoase. am cunoscut-o pe cea mai buna prietena a mea. asta a fost unul din principalele motive pt. care n-am regretat ca am mers in clasa aia. si au fost si momente cand ne certam, cand nu aveam aceleasi pareri, dar mai bine ne ofeream una alteia sinceritate decat pupaturi mieroase. acum , c-am scris romane, nuvele si schite la un loc , ma opresc .poate ne spui si noua cand ajungi la liceu ce parere ai :D eu chiar astept:)
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
mersi:) la ce profil mergi? :D
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
m-am cantarit ieri si am tot atat. eram aproape sigura ca am cu un kg mai mult (din cauze fiziologice normale) . poate de fapt am mai slabit un kg. care s-a pus la loc fiind doar exces de apa. de-ar fi asa....8-> incerc totusi sa nu ma bucur ca n-am cum sa stiu cum sta treaba de fapt.
azi cred ca voi manca mult si prost. tb sa merg sa-mi fac buletinul si sunt stresata ca o sa ies din casa. ce zic stresata...sunt ingrozita chiar. imi vine sa-mi sap o pestera si sa ma ascund acolo si sa nu mai stie nimeni de mine. sa fim doar eu si mancarea si sa traim fericiti pana la adanci batraneti. ma rog, cu atata mancare ma-ndoiesc:)) |
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
animis (pot sa-ti zic simina?:D) , mersi de raspuns. incerc, dar e cam greu. am incercat acum cateva zile sa ma plimb cu mama seara (ziua nu pot, imi da o stare si mai mare de nesiguranta, mai ales cand e foarte insorit si cald) si pe la 50 de metri de casa se invartea totul cu mine. i-am spus mamei ca vreau sa ne intoarcem, s-a enervat si a plecat mai departe. am ramas singura si mi-a fost si mai rau. am fugit pana acasa si nu mai puteam cand am ajuns. imi batea inima tare si imi venea sa plang. nu stiu ce ma fac cand incepe scoala...
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
Cred ca ce ti se intampla se numeste atac de panica. Intr-adevar starile astea te-ar putea afecta serios cand incepe scoala. Acuma esti in vacanta, nu ai nicio treaba si nu conteaza daca poti sau nu sa iesi din casa. Dar cand o sa trebuiasca sa pleci zilnic de acasa ce o sa faci? |
Re: Jurnalul emei (ilse)
Ema, esti in clubul agorafobicilor impreuna cu mine, pentru ca ma regasesc in cele spuse, am la fel de multe temeri pe lista. Din cate am constatat eu, nu e usor de vindecat, nu trece nici de la sine, si nici nu te ajuta sa faci unele lucruri fortat. Panica este cat se poate de reala, la mine e prezenta si cand am de-a face cu institutii, magazine, in principiu cand sunt singura si trebuie sa ma descurc, sa interactionez. De asta ma gandesc din ce in ce mai mult la o terapie cognitiv-comportamentala, pe principiul ca toate comportamentele si reactiile noastre sunt invatate, nu innascute. Trebuie sa invatam din nou reactiile obisnuite la situatiile obisnuite, pentru ca e doar o povara in plus pentru noi. Pe langa toate greutatile intampinate de un om obisnuit de-a lungul vietii, pentru noi ajung sa fie o povara si situatiile banale. Dupa cum am spus, cam pe acolo ma aflu si eu, si din cate m-am analizat asa cu lupa, multe temeri se datoreaza kilogramelor in plus, cel putin asta sper, pentru ca asa ar fi mai usor de rezolvat. :-<
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
tocmai de asta mi-e frica. la scoala mi s-a si intamplat odata o chetie nasoala. eu nu suport adunarile de oameni sau salie foarte largi. s-a facut un exercitiu de cutremur in care trebuia sa iesim toti afara. a fost HORROR. am iesit in curte cu ochii inchisi ca ameteam cand vedeam imbulzeala. dupa catva timp de stat in curte in soare mi s-a facut rau si am inceput sa plang de mama focului. nu puteam sa ma stapanesc. se uitau toti la mine asa mirati si compatimitori. mi-a luat-o inima la goana si acum cand mi-am amintit. sper sa nu mai patesc asa ceva vreodata. de-abia mi-am revenit dupa aceea. m-am intors in clasa cu prietena de mana ca nu puteam merge singura. deci tot mai bine e la buletin . acolo macar sunt cu mama. mi-e tare frica. :S
cand o sa incep scoala voi face ca si pana acum. voi merge cu taxiul, desi urasc asta. m-am si pregatit deja de strans bani. am destui, mai ales ca a fost si ziua mea in vara si s-au adunat. nici cu autobuzul nu pot sa merg ca si acolo mi se face rau. si nici nu ma lasa in fata scolii. sunt jalnica, stiu. |
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
diana, imi pare foarte bine ca ai trecut pe la mine:)
exact, pentru mine e un chin si sa fac lucruri cat se poate de normale. nu cred ca e neparat din cauza grasimii. eu evit sa ies din casa fiindca mi-e groaza ca o sa-mi fie rau. daca as fi o grasa sanatoasa, ce mi-ar pasa?:)) adica, ar fi si un pic de sentiment de rusine, dar nu m-ar dobori pe mine doar atat. nu-mi pasa ca nu ofer o imagine agreabila unor necunoscuti. |
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
Pana la urma cum a decurs ziua de azi?:-s |
Re: Jurnalul emei (ilse)
:))ema esti f simpatica m am amuzat teribil la faza cu traitul fericit pana la adanci batraneti.....sper ca a mers bine cu iesirea pt buletin, si mie mi e greu cateodata sa ies din casa dar din....lene:) te pup
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
buna cassy:) ooo...franceza....foarte frumoasa limba. intotdeauna mi-am dorit sa o invat dar n-am avut timp decat de notiunile de baza. felicitari:) la buletin a fost...de vis:)) urmeaza sa zic prin ce patanii am trecut. dar sunt fericita c-am ajuns vie acasa:))
hei, alina:) chiar ma intrebam ce e cu tine, daca ai inceput dieta. vroiam sa-ti dau mesaj, dar am zis sa nu te zapacesc. trec pe la tine sa aflu noutatile. asadar, la buletin...cand am plecat de acasa iar m-au apucat starile alea de nesiguranta. incercam sa nu plang si sa nu mi se faca rau. parca eram pe alta planeta, asa ma simteam. de cand nu mi-am mai vazut orasul...totul mi-era asa strain. la buletin nu erau asa multi oameni si a trecut repede.nici acolo nu m-am simtit in largul meu dar nu a fost asa rau. am ramas chiar surprinsa. dar cand sa ne intoarcem...acolo a urmat partea frumoasa. nu mai mergea masina.. pana la urma eu si mama a trebuit s-o impingem... si asa daca ati trecut prin centrul sibiului ati avut minunata ocazie sa-i vedeti vechile cladiri pline de insemnatate spirituala si culturala, cochetele parcuri si in mijlocul lor doua ametite impingand de zor la o dacie batrana si amarata. clar, ne incadram in peisaj. :) |
Re: Jurnalul emei (ilse)
ma bucur ca a fost bine la buletin:) apropo de patania cu masina imi amintesc odata eu am pierdut cheile masinii si cineva mi a aranjat sa se deschida geamurile si vreo cateva zile intram numai pe geam :D toti se uitau ca la urs.......te pup
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
:)) inseamna ca atunci erai silueta. pt mine ar insemna un adevarat act de contosionism la dimensiunea mea actuala:))
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
am revenit sa va impartasesc din nou amaraciunile si nereusitele mele. cam greu, fiindca mainile tremurande nu prea ma ajuta. am facut azi cu chiu, cu vai o ora de mers. in reprize de cate 10,15 minute fiindca n-am putut mai mult. inima mea a fost zilele astea foarte agitata: tahicardie, dificultati de respiratie, tensiune mare, ameteli. aceleasi chestii dragute de pe vremea cand eram la scoala. a trebuit sa iau din nou pastile. prin urmare iar au inceput gandurile negre si temerile.
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
imi pare rau pt starea ta, Ema. Stiu f bine cum e sa ti fie rau, eu am avut vreo 3 atacuri de panica in urma cu 3 ani si a f foarte rau. Cu ameteli, tarhicardie si senzatia de panica, de un pericol iminent. Sotul meu ma intreba dar ce ai, eu ziceam doaR ca nu stiu dar mi e rau. felicitari pentru plimbarica...si eu am facut cam 15 min de kangoo jumps, dupaia am renuntat ca era prea greu......:-* te astept cu vesti...
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
ma intreb cat isi va mai bate joc de mine corpul meu. ma omoara incet si in chinuri. ma gandeam sa il omor eu rapid si fara durere inainte sa o faca el. dar din pacate depind de el, desi il urasc si ma uraste. moare el, moare si ema. el se descompune, ema se evapora. si nu mai ramane nimic.ce e mai bine: sa simti raul sau sa nu simti nimic? nu prea sunt coerenta, stiu. am o stare de nedescris. am facut o criza urata de tahicardie ieri, una dintre putinele din care nu stiam daca o sa mai scap. in rest ma simt perfect, cu mici exceptii: parca am fost calcata de masina, tren, avion consecutiv, folosita pe post de sac de box, legata de maini si de picioare si aruncata intr-o prapastie. aaa... si coapta intr-un mega-mare-imens (ca sa ma incapa) cuptor cu microunde. deci va dati seama cat sport am facut, avand in vedere ca nici nu puteam sta in fund ca ameteam. am uitat sa precizez ca ieri mancarea mea de baza a fost zaharul (il consider un fel de panaceu. cum ma simt putin aiurea, cum bag cateva linguri de zahar. ) mai ramane sa aflu cat m-am mai ingrasat si asa viata va deveni pe langa roz, cum era inainte, si pufoasa .
de asta-mi vine mie sa le dau cate o palma tuturor domnisoarelor care se infometeaza in loc sa faca sport. esti sanatoasa, poti sa mergi pe strada fara sa iti fie teama ca o sa faci gaura in asfalt (nu cu tocurile, ci prin cadere), ai energie destula incat sa mergi fara sa-ti simti inima in gat. atunci de ce-ai vrea sa te distrugi prin infometare? |
Re: Jurnalul emei (ilse)
o, Draga mea Ema ce sa fac sa te inviorez putin? >:D< pot sa ti zic ca sunt si zile mai proaste dar cu siguranta vin si unele mai bune. Tu cu zaharul, eu azi noapte cu ciocolata. NUmai hartia a amai ramas de ea....lasa, noi sa fim sanatoase:D
Te pup si te>:D<cu drag. Astept vesti mai vesele.... |
Re: Jurnalul emei (ilse)
iar ma asteapta emotiile. trebuie sa merg la doctor, din nou. si degeaba, ca nici de data asta nu-mi va gasi nimic . am o intrebare pt slabutele care au mai fost la endocrinolog: va fi doar o discutie medic-pacient sau va trebui sa ma supun procesului chinuitor de ,,jos hainele si treci incoace sa iti analizez grasimile alea hidoase" . ma gandesc ca la endocrinolog nu prea are rost chestia asta. mai bine te intreaba daca e ceva in nergeula cu corpul tau... oricum, ma mai uit pe forum, poate gasesc un topic asemanator:)
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
Citat:
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
am scapat de vizita la medic! dar maine iar... ca veste am ceva ce m-a surprins. de data trecuta am slabit 1,5 kg. deci clar a fost pe acolo si o retentie de apa, dar totusi... e cam inexplicabil pt mine ca nu am mancat putin, dimpotriva, m-am indopat cu zahar. si si-au rezervat loc si in cateva seri painea alba sau cartofii in meniu... ma asteptam sa ma ingras :)) azi am facut putina miscare, asta insemnand 3 reprize a cate 15 minute de mers. e bine deocamdata, fiindca de cand m-am simitit rau mi-a cam fost teama sa mai merg, sa nu fac prea mult efort. acum trebuie sa ma obisnuiesc din nou cu mersul...
|
Re: Jurnalul emei (ilse)
hello! :) sunt din nou aici si stau confortabil pe scaunul meu, saracul, care are o soarta chiar mai tragica decat a mea. cateodata mai geme (scartaie) ca sa-si arate nemultumirea ca un fund imens face gaura in el. in fine, las teoria scaunului suferind si trec la chestii mai serioase. azi am mancat toata ziua paine si zahar, ca doar a fost o zi stresanta. am mers iar la medic. desi mi-a fost rau si-am crezut ca pic de la masina pana la intrarea in clinica, m-am linistit cand fundul meu a intalnit materialul moale si primitor al scaunului , desigur. imediat dupa aceea, am si intrat in cabinet, ceea ce m-a bucurat enorm. in vremurile mele bune, adoram sa merg la medic. savuram fiecare minut in sala de asteptare, uitandu-ma pe pereti sau la oameni... iar m-apuca nostalgia...acum nu mai pot sta niciunde, nici macar la doctor. pana la urma m-am intors revigorata la masina. mi-a facut bine sa vad din nou toate aparatele alea din cabinet.8-> dar bineinteles ca m-a luat si o stare de tristete, stiind ca eu nu voi putea atinge niciodata asa ceva ce medic... in rest a fost foarte placut. m-am simtit ca intr-o adevarata excursie. mi-am vazut oraselul, pricajit si vai de el. dar tot il iubesc. din masina doar:) ca altfel oraselul meu de vis s-ar transforma intr-unul de cosmar. :))
in seara asta am facut o plimbare foooarte lenta de 30 min. nu prea stiu daca a ajutat cu ceva, dar decat nimic... aaa...si am mutat un televizor:)) ca de cand cu gabaritul meu pot sa mut si mobila:)) si inainte mama imi lua si o plasuca din mana, ca-i era teama sa nu ma dezintegrez, la ce plapanda paream.:)) vorba aia, din sirena, balena. |
| Ora este GMT +2. Ora este acum 22:00:09. |
Powered by vBulletin Versiunea 3.8.4.
Copyright ©2000-2024 Jelsoft Enterprises Limited.