Divort: da sau nu?
Slabutelor, ce parere aveti despre divort?
Ati divorta daca nu va intelegeti cu jumatatea sau ati ramane impreuna din anumite cauze (obisnuinta, copii, etc)? |
Re: Divort: da sau nu?
Citat:
|
Re: Divort: da sau nu?
Categoric divort
|
Re: Divort: da sau nu?
din punctu de vedere al femeii maritate as merge spre divort(mi se pare aiurea sa stai cu cineva pt copii,sau pt situatia materiala care ti-o ofera)
din punctu de vedere al copilului tot divortu parintilor l-as alege,daca ai mei nu s-ar m-ai intelege as vrea sa divorteze,tocmai fiindca ii iubesc si vreau sa fie fericiti(chiar daca fericirea fiecaruia ar insemna destramarea familiei) |
Re: Divort: da sau nu?
e mai complicat..depinde de la caz la caz
fara copil..divort categoric cu copil..se incearca impacarea..daca nu si nu...atunci divort |
Re: Divort: da sau nu?
Probabil , cum zice si Ianna, daca e implicat un copil mai incerci sa repari poate poate.
Eu am parintii divortati de cand aveam 4 ani , si nu e un sentiment foarte placut sa cresti fara ambii. Asa ca daca as trece vrodata prin asa ceva, as gandii de doua ori inainte sa fac pasul cel mare. |
Re: Divort: da sau nu?
Buna slabutelor,
uite ca ma aflu exact in situatia in care cantaresc pro si contra pentru divort. Nu ma incanta deloc ideea mai ales ca am doi copilasi de crescut, dar sincer.... nu stiu daca mai pot continua, nu cred ca mai merita sa ne complacem in situatia asta si sa sufere si copiii degeaba. |
Re: Divort: da sau nu?
Citat:
Imi pare rau pentru situatia prin care treci. :( Mai ales ca aveti si copii. :( Sper sa iei o decizie care sa fie buna si pentru tine, si pentru copii tai>:D< |
Re: Divort: da sau nu?
Slabu, cand toate merg ok intr-o relatie si esti intrebat ce ai face intr-o situatie viitoare de genul, raspunzi categoric divort.
Dar cand vine momentul sa iei o hotarare, cu sau fara copii, iti vine foarte greu. Si de obicei se amana momentul cat se poate de mult, mai ales daca nu sunt probleme de violenta fizica sau verbala. Cand e vb doar de stingerea sentimentelor, de monotonie si lipsa atractiei. Cred ca atunci fiecare ar face tot posibilul sa gaseasca o cale sa repare ce s-a stricat. Din pacate nu cred ca se poate repara decat daca la baza casniciei a fost o dragoste adevarata. Iar daca sunt si copii, de obicei se ramane impreuna pt cei mici. Si asa se ajunge la adulter, dormit separat si comportat ca si doi colegi de apartament care impart un lucru comun, si anume copiii. Ce as face eu? Nu stiu, probabil nu m-as da batuta, as lupta pana as fi sigura ca nu mai e nimic de facut. De un lucru sunt sigura, cu sau fara copii, daca as ajunge la concluzia ca s-a terminat, as divorta. Dar mai sunt sigura de un alt lucru, mi-ar lua foarte mult timp sa ma hotarasc. |
Re: Divort: da sau nu?
Sunt de aceasi parere ca si VAmedeea.
Eu am crescut doar cu mama,pe tatal meu nu-l cunosc iar acest lucru m-a facut sa ma maturizez mai devreme decat alti copii. In schimb am primit destula iubire de la mami si buni incat sa nu duc lipsa unui tata. Cand iubesti o persoana, traiesti ani de zile cu ea si da-ti viata unui bebelas(sau mai multi) din rodul iubiri voastre este mai greu sa te gandesti din start la divort. Inainte incerci multe alte variante ca sa mearga bine Dar si daca nu se mai poate face nimic clar divortul este solutia. |
Ora este GMT +2. Ora este acum 05:59:00. |
Powered by vBulletin Versiunea 3.8.4.
Copyright ©2000-2024 Jelsoft Enterprises Limited.