Stiu ca mai este un subiect aici
Nasterea in spitalele din Romania dar se discuta mai mult de problemele din spitale...eu vreau sa va zic mai mult prin ce trece o femeie cand naste
Repet ...bucuria unui copil este incomparabila si indem toate femeile sa aiba cel putin un copil
(nascut sau adoptat). Abia cand veti avea un copil veti simti cu adevarat ca viata are un rost si ca lasati ceva frumos in urma...
Povestea mea
Dupa o sarcina cu peripetii si stand peste termen o saptamana, doctorul meu a decis ca e timpul sa-mi cunosc copilul
. Am optat pentru o nastere normala (vaginala), pentru ca am dus sarcina foarte foarte jos...am crezut in povestile lumii ca cine are solduri mari naste usor, am vrut ca, copilul meu sa faca trecerea relativ usor si normal in lume... nu zmuls din mine sa aiba soc (am citit mult pe tema asta pana sa fac alegerea).
Pe data de 24 februarie 2009, la prima ora am intrat in spital cu emotii si teama. Mi s-au administrat mai multe seruri - printre care si cel care induce nasterea. Pe burtica mi s-au pus 2 curele - de monitorizare bebe si pe mine...foarte incomode ca daca ma miscam...pierdeau pulsul inimii lui Edy si se impacientau asistentele care dadeau buzna in salon sa mi le repuna cum trebuie
. Am uitat sa mentionez ca intrasem in spital deja cu contractii usoare...le simteam ca pe niste lovituri de-ale copilului...parca se foia si nu-si gasea locul.
La ora 12 si ceva ... o tanti doctor m-a consultat (doctorul meu nu intrase inca de garda) si a ajuns la concluzia ca bebe e destul de jos si e cazul sa rupem apa...fiind deja dilatata 4cm. Cu o ustensila ca o andrea a tras de membrana si a rupt-o. Nu vreau sa va zic ce durere este! Cine a facut papanicolau si a simtit durere cand a fost ciupita...inchipuiti-va de 10 ori mai mare durerea. Ce e bine e ca nu dureaza mult
Maxim cateva secunde... dupa care .... senzatia e ca faceti pe voi.
2 asistente au venit apoi ca sa-mi puna ...o sonda pentru a drena urina. Treaba haioasa oarecum e ca una era instagiatura si m-a intrebat daca poate "sa-si formeze mana pe mine"...eu finutza si dragutza cum sunt...zic "da ", pana la urma tre sa invete si ea pe cineva.... dar pana la urma am injurat-o
Ca ma tot ciupea si scormonea
si ma durea rau ! acum eu sunt si cam rea de durere.....Bun...au pus-o si pe asta ... deci acum eram clar pusa la pat...nu ma mai puteam misca si nu mai aveam voie.... unde naiba sa ma foiesc cu furtunu in mine
Problema si mai dureroasa e ca incepusera rau contractiile...aveam contractii cam la 5 min departare si imi venea sa ma sui pe pereti....sa-mi smulg burta efectiv ! Le simtzeam in valuri valuri...ba puternice rau....ba mai usoare....ba parca facea tumbe copilul in mine deranjand toate organele ...ba parca se apuca de organele mele si tragea...ba parca dadea cu pumnii facand o presiune imensa in mine... vorbim metaforic acum, dar ca sa intelegeti durerea
Am urlat sa mi se dea epiduralul...desi mi-era o temaaaaaa... 15-30 minute i-a luat anestezistului sa vina (era la alta pacienta)...dar alea cateva minute parca au durat o vesnicie... cred ca bazaiam asistentele din 3 in 3 minute
"mai vine ala sau ce face?"
Buuun. Si vine anestezistul... imi face instructajul de rigoare....ma pune sa semnez... deja tremuram toata de durere...abia am semnat....si isi aduce tava cu "unelte"... Cand am vazut ditamai acul sa lesin nu altceva... incepusem sa-l intreb daca nu merge si cu un ac mai mic
daca nu merge sa-mi faca in poponeatza
trasnpiram toata de groaza dar in acelasi timp vroiam sa nu mai simt nimic. E dureroasa epidurala? DAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA si mai rau e ca NU AI VOIE SA TE MISTI cat respectivu baga acu...monteaza siringa... baga serul...scoate acul.... un calvar !si o durere simtita pana la ultimul nerv din picioare si cap DAR la nici jumatate de ora eu deja pluteam ! Asa de bine ma simteam ...de parca nici nu trebuia sa nasc
Nu mai simteam nici o contractie...nada ... nimic...chiar imi amorteau picioarele si o rugam pe mama si pe barbata-miu sa-mi faca masaj ca sa le mai simt ca sunt acolo
Pana la ora 5 sau 6...cam asa...totul a fost superb...dupa care booom iar incep sa simt usor usor si din ce in ce mai tare contractiile. Ce dumnezeului...ma gandesc eu ... gata cu anestezia deja? si copilul? Tot in mine!Hopppaaa cheama iar doctorul sa mai faca ceva... Ce sa mai faca?Ca au inceput aparatele sa beep-aie rau si eu nu stiam de ce. Dupa ce m-am trezit cu o trupa de doctori in salon mi s-a mai dat 2 injectii in bratz sus...cica aveam tensiunea foarte joasa ...8 cu 6 ...9 cu 4 ... serios? ma intrebau daca sunt ametita...daca pot respira? ...si eu urlam de durere ... nu simteam nimic decat durerea contractiilor
Mi s-a pus si o masca de oxigen ... ca naiba ...nici nu mai puteam vorbi acum...deja regretam ca am vrut nastere normala !
La 8, in sfarsit! soseste doctorul meu care imi explica inca o data ca datorita scaderii mari de tensiune nu imi mai pot administra calmante si ca e cazul sa ne apucam de momentul mult asteptat. Urmeaza vreo 30 minute in care toti si-au pregatit ce trebuie ...si apoi treci la impins.... Ce sa imping? Copilul! Normal! Eu impingeam si el nimic
Si uite asa timp pana la 10.30 ...trageam aer in piept numarand pana la 10 si apoi il dadeam afara impingand cica copilul
heheheee ce rad eu acum...dar atunci cred ca i-am luat pe toti la puricat injurand si bombanind cand in romana cand in engleza
...din pacate stiu sa injur si in engleza
Citisem povesti cum ca daca stai nu stiu cum sau impingi nu stiu cum ..iese copilul mai repede. Aiureli !
Fi-miu nu vroia sa iasa de nici o culoare...si pe toata perioada asta durerea ma terminase... gatu mi se uscase... nu aveam voie sa beau apa...iar de mancare ..nici vorba! fiind lihnita de foame ca nu mancasem de la pranz ziua din urma...de teama ca deh...aici nu se face clisma. Daaa pe cine crezi ca a mai interesat??
Asta a ost singurul lucru la care m-am gandit atunci! Cand doctorul a zis ca e cazul de forcesp, ca incepusem sa plang si sa zic ca eu nu mai vreau sa nasc si pastrez copilul in burta
deliram deja de durere si estenuare!, am zis sa mai incerc inca o data.... sau de mai multe ori
. La un moment dat ..doctorul m-a intrebat daca vreau sa-i simt capul copilului...si ca are parul negru!sau daca vreau o oglinda ? Excuse me???? Pai mie de asta imi ardea??? Ma simteam deja un alien
d`apoi sa mai si vad "cum iese"...no way! Vroiam sa scap o data ! Ma injuram singura ca am vrut copil ...ca trebuia sa infiez ... ca trebuia cezariana (desi nu prea aveam optiunea asta suferind de inima si cu efecte adverse la anestezice).
Intr-un final ...la ora 10.30 seara ...am nascut ! ... ce probleme a avut Edy...discutam in alt subiect...ca saracu a cam suferit dupa o asa nastere. Cand iese mogaldeatza veti simti o usurare superbaaaaaa! toate durerile va lasa ...parca cineva pune mana pe voi si ia cu mana tot ce va doare. Este nu doar o usurare dar si un sentiment aparte...greu de explicat...care nu poate fi simtit decat printr-o nastere normala! Atunci ...in secundele alea ...va simtiti un mic Dumnezeu.
Ceea ce a urmat dupa copil a fost si mai "nasol". N-am fost taiata ...ca m-am dilatat cat a trebuit...copilul nefiind foarte mare ...insa ptr ca a fost intepenit un pic intre oase ...m-a cam rupt intern...si a fost nevoie de cateva copci ...plus scoaterea placentei.... si pe cat de superb e sentimentul scoaterii copilului...pe atat de scarbos si dureros e scoaterea placentei.
Cand vi se da copilul in brate... uitati tot ! Din secunda aia nu va mai intereseaza cat v-a durut ...ce v-a durut...unde v-a durut ! Momentul cand va intalniti...va priviti in ochi...va studiati... este unic ! Si cine are posibilitatea sa filmeze...sa o faca ! (Nu nasterea ci intalnirea
)Tin minte ca m-am uitat daca are toate degetele la maini si la picioare
ma chinuiam sa inteleg cu cine seamana... eram topita efectiv... nu-mi venea sa cred ca am copil...ca e copilul meu... ca sunt mamica !
Uffff ..am scris destul!poate prea mult chiar
dar sunt convinsa ca viitoarele mamici vor citi tot. Nu va speriati si sa va ganditi mereu ca orice efort si orice durere a nasterii nu duce decat la ceva sublim ! o mogaldeatza ! copilul vostru!
la voi cum a fost nasterea?