UPDATE: piticania mea e ceva mai bine, însă a intrat în faza de ură: mă evită şi mă scuipă. Cred că ştie că eu sunt răspunzătoare de situaţia ei şi de burtica ei cusută în zig-zag.
În schimb eu sunt ceva mai binedispusă datorită ei^, în schimb sunt f-r-â-n-t-ă de oboseală. Plus că nimic nu-mi mai iese în bucătărie (am pus ieri de-un curcan la cuptor şi l-am ars, grrrr.... da' e bun şi ars
). Aşa că aseară am păpat curcan uscat cu legume negre
Cântarul m-a uimit în dimineaţa asta,arătând 88,2, dar nu l-am crezut şi am pus la ticker 88,5
măsurătorile sunt cam la fel, fundul la fel, coapsele cu tot cu aripioare sunt mai groase decât talia unui manechin (*sniff*), în schimb burtoiul a dat înapoi de la 118 la 106 cm (which is damn good, având în vedere că-s în a doua zi de ruşi).
No, cam atât deocamdată. Cu meniul tot în piuneze stau. Şi acu', întrebare: Dacă săptămâna viitoare reuşesc să-l ţin cum trebuie, pot să-l mai prelungesc cu o săptămână "ca la carte" şi să consider săptămâna asta ca una de adaptare?
Slăbuţa... gulia fiartă. Gulia crudă are gust slab de ridiche/cotor de varză, dar mai dulceag, însă fiartă n-o pot compara decât cu cartoful fiert, dar mai dulce
Şi are o aromă deosebită. Am mai citit pe net că gulia fiartă este foarte digerabilă, se mai poate mânca şi coaptă, este indicată în curele de slăbire datorită aportului caloric mic şi a cantităţii mari de vit. C (parcă o cană de gulie îţi aduce 140% DZR de vitamina C). A, şi siropul de gulie (gulia crudă scobită şi pus zahăr în scobitură) se foloseşte ca şi cel de ridiche neagră: o lingură pe zi contra durerilor de gât, bronşitelor etc.
Gata, îmi cumpăr gulie şi o coc.
Păcat că e cam scumpă: am plătit cam 13 lei/kg :-S