Citat:
Anterior postat de Sand
 Asta a fost cea mai misto replica pe care am citi-o pe forumul asta, pe bune! Doar ca acest corp se poate modela, nu e musai sa mori cu el asa.
Lasand gluma la o parte, inteleg ce zici. Am o buna prietena care s-a luptat cu obezitatea de mica. Slabeste si se ingrasa constant cu cate 25-30 de Kg. insa nu a fost niciodata slaba, nici macar "normala"( am pus ghilimele ca pentru fiecare poate sa insemne altceva.  ). Am auzit toate motivatiile posibile... noi ne stim din liceu...deci de peste 20 de ani tot aud scuze si iar scuze si explicatii tot mai abracadabrante. Gagica se scoala noaptea si mananca, deci e caz extrem. Nu mananca niciodata in public, (foarte rar in fata mea desi suntem prietene la catarama). Problema e mai adanca, e clar la cap, e emotionala, e serioasa...ce sa mai, e grav.
Pe forumul asta o sa gasesti tot felul de genuri de tipe/tipi dependenti de mancare intr-un fel sau altul. Mare parte au dependenta emotionala, mananca ca sa suplineasca o lipsa (mai pe scurt: pentru fericire). E de tratat la psihoterapeut problema dar nu pot sa sugerez asa ceva cuiva fiindca nu sunt specialist si nici nu imi permit sa dau cu ghioaga in oameni. Fiecare e sensibil si o vorba mai pe fata il poate atinge dur.
Ce vreau sa zic este ca trebuie lucrat la motivatiile din cauza carora mananci si nu poti sa te abtii. Bine, bine...tii dieta 5 luni si ajungi la silueta de vis, si dupa aia...ce faci? Ca mentalul tot ala e, nu se schimba peste noapte doar ca ti-a scazut popoul. 
Lupta cea mare de care ziceam, si de care esti pe deplin constienta (din ce scrii) merge in profunzimi. Trebuie sa te educi sa mananci corect, sa faci sport corect, sa gandesti corect, sa te analizezi corect etc. Iarasi..."corect" inseamna pentru fiecare altceva ...doar ca exista un corect - corect pe bune. Specialistii nutritionisti sau cei in fitness il stiu.
Poti sa sapi pe net, pe acest forum sau sa te duci la un specialist, sa-l consulti si sa iei masuri.
Intorsul gandurilor la ce a fost, de ce te-ai ingrasat, cum de ai mancat atata, de ce nu ai investit din timp intr-o oglinda cat peretele in care sa te vezi cu ochiul penetrant  ...etc. etc....sunt chestii ce-au fost si pe care nu le mai poti schimba oricat ai vrea. Gata! E momentul pentru actiune!
Pe de alta parte viitorul vazut in culori prea roz poate sa te darame daca nu se petrece intocmai precum l-ai visat. Sunt tipe aici care au la semnatura poze cu gagici tari si dimensiuni de vis. Trebuie sa fie deprimant ca la fiecare mesaj scris sa-ti apara pe retina idealul de frumusete pe care nu-l vei atinge poate niciodata. Cine ar vrea sa-si dea cu tesla in cap minut de minut si sa se compare constant cu ceva ce poate nici nu exista. Fie vorba intre noi, pozele sunt retusate...pana si fotomodelele din imaginile in cauza ar vrea sa arate in realitate precum apar in poze . Nu mai zic ca exista tehnici sofisticate prin care o gagica de 13 ani e machiata si coafata in asa fel incat sa arate de 25 in poze. As putea sa vin cu detalii in amanunt despre chestiunea asta da' nu e asta subiectul in discutie.
Ia-o usurel, zi dupa zi, luna dupa luna si da-ti un an - doi ani, trei ani ca sa scapi de Kg. nenorocite si sa-ti recuperezi viata.
Tinem legatura.  |
Sa le luam pe rand: ti-am spus ca obisnuiesc sa fiu autoironica, dar asta numai intre prieteni (daca o faci intr-o societate mai larga, prostimea va crede ca e loc sa faca si ei glume nesarate la adresa ta
. Deci baga de seama ca te socotesc deja prietena, chiar daca virtuala.
Despre prietena ta care se ingrasa si slabea cate 25-30 de kilograme spun doar ca avea vointa, dar nu si constantza. Tot e ceva. Maximul pe care l-am slabit eu a fost de 13 kilograme. Aveam 22 de ani si ajunsesm de la 65 de kg la 73. Am inceput sa fac gimnastica acasa, sa mananc dietetic si am slabit pana la 59-60 de kg, din vacanta de vara, pana in vacanta de iarna. Apoi am mai slabit o data 10 kg intr-o luna, mancand doar legume crude si seminte (m-am simtit extraordinar de bine in acea perioada, aveam o energie debordanta), pe cand aveam vreo 27 de ani.
Am mai slabit 10 kg pe la 30 de ani, cu un regim de o luna, mancand o saptamana doar carne, una doar lactate slabe, una doar legume si una doar fructe (parca...nu mai stiu exact, dar cam asa: am slabit mult, dar am tras cu constipatia...)
Oricum, ce vreau sa subliniez este ca pentru prima data acum am slabit in timp mai indelungat, mancand aproape de toate, adica fara sa tin un regim anume: mi-am facut program de 3 mese obligatorii, am evitat la maxim dulciurile si painea, cartofii, orezul si pastele, am evitat sa ma supraalimentez la o masa.
Dar este loc de mai bine: sa introduc sportul in viata mea, ca o constanta (imi doresc cel mai mult asta, dar inca nu s-a intamplat, fiindca realizez ca doar asa voi putea mentine kilogramele pierdute, la drum lung).
Eu mananc de placere si de pofta. De multe ori, stomacul nu imi cere mancare, dar daca vad ceva apetisant creierul imi da comanda gresita. Fericita sunt pe plan personal. Mi-am gasit linistea si confortul sufletesc al unei iubiri adevarate, alaturi de sotul meu, cu parintii si socrii ma inteleg de asemenea, bine. Sigur ca am nemultumiri si frustrari legate de planul profesional, financiar, social...dar cine n-are?! Nu poti sa le ai pe toate in viata.
Cateodata ma gandesc la faptul ca m-am ingrasat peste masura si pentru ca m-am supus de prea multe ori la regimuri de infometare. Ma privam mereu de alimentele mele preferate si apoi dadeam iama in ele, cand terminam ”regimul”. Acum vad mai bine totul. Dar inca nu pot aplica pe cat de bine teoretizez.
Obeza am devenit in timpul casatoriei. Dar alt motiv decat delasarea femeii care se simte sigura pe iubirea barbatului ei, nu a fost. Coroborat cu faptul ca imi place mancarea buna, imi place sa incerc mereu gusturi noi, imi place sa beau bere cand ma vad cu prietenii, imi plac prajiturile si inghetata, nu-mi place sportul, si sotul e si el un mare pofticios (el este insa mai slab ca mine, doar cu un pic de burtica).
E randul meu sa-ti spun ca ai zis-o tare bine cu ”recuperarea vietii”. Exact asta simt: vreau sa-mi recuperez viata cu toate bucuriile ei, inclusiv cele frivole (haine frumoase care sa-mi stea bine, barbati care sa intoarca capul...)
