A trecut si 8 Martie dar din pacate problemele n-au disparut...nu se sting niciodata.
Trebuie sa accept lucrul asta si sa nu-mi mai gasesc o alinare in mancare. Am hotarat sa tin postul, dar dincolo de purificarea organismului sa incerc si o curatire spirituala. Nu stiu cum sa-mi incep renasterea, dar ma las purtata de val. Mi-am impus sa fiu un pic mai egoista cand vine vorba de impartitul timpului meu liber, sa incerc, macar in luna ce urmeaza, sa ies din rutina si sa fac unul din lucrurile pe care le tot aman de ani de zile, sa-mi schimb atitudinea de om secatuit de puteri, ar fi frumos sa-mi fac o schimbare radicala de tinuta. Ar mai fi multe, dar nu as vrea sa ma grabesc.
Intre timp, se pare ca kilogramele se desprind, cu greu, dar pleaca de langa mine
Parca am invatat sa am rabdare... De maine reincep si miscarea, abia astept sentimentul de eliberare ce ma cuprinde dupa ce termin exercitiile, somnul adanc si parca mai odihnitor si mai ales multumirea de sine ca am reusit sa-mi duc planul la bun sfarsit.
