Si treaba asta cu greutatea unui regim tine de mai multe puncte de vedere, care difera la fiecare dieta. O sa le iau prin comparatie.
La
Dukan singurul lucru care mi s-a parut greu a fost gustul. La un moment dat, atat de mult gust de carne devine gretos. Acest regim te baga intr-o monotonie crunta, chiar daca incepi si faci retete specifice. Ma intristau de asemenea lactatele degresate, care sunt in sine cel mai trist lucru de pe lume: au gust de nimic. Am tinut 3 zile PP cu 3 PL si vreau sa zic ca asteptam zilele de PL ca pe Dumnezeu. In schimb, era o continua lafaiala: mancam cand si cat voiam, fara niciun pic de sentiment de vinovatie, treaba asta chiar era misto.
La
Keto lucrurile sunt muuult mai complicate, deoarece orice lucru comestibil pe care il privesti, parca il treci prin niste raze si il vezi impartit in calorii, grasimi, proteine si carbo. Treaba asta cu analizarea e de speriat si obositoare la inceput, dar cu timpul (la mine de doua saptamani si mi se pare din ce in ce mai usor) te obisnuiesti. Un alt lucru greu este pastrarea in grafic a macronutrientilor, adica grasimi crescute, proteine pe mediu si carbo zero sau cat se poate de putini. Caloriile te pot bate si ele destul de usor la numar, asa ca spre deosebire de Dukan, nu poti manca cat de mult vrei si sa nu te simti deloc vinovat.
Dukan este usor de tinut pentru ca nu ai prea multe calcule de facut si nici prea multe variante de mancat. Keto este complicat, complex, dar gustos. Nu sunt de acord sa tii Keto o viata intreaga, dar merge de minune sa il tii din octombrie pana in iunie, cu o incarcare pe saptamana, apoi sa treci pe low-carb si tot asa pentru tot restul vietii.
Conteaza foarte mult ca un regim sa ti se potriveasca, sa il simti la indemana ta, asa ca ce pentru mine e usor pentru altul poate fi extrem de greu. Eu merg pe premisa: experimentam si apoi alegem.