woooooooooooowwwwwww....ce nenorocit.....mama lor de barbati
......ce ne mai chinuie......trebuie pusi la punct
....si eu am avut o colega de felul prietenei tale....era mai retrasa si abia dupa multe tentative de-ale mele a inceput sa mai vorbeasca cu mine.....dupa un timp si ea si-a "dat drumul"
.....e greu cu persoane de acest gen sa vorbesti mai ales sa le consolezi....totusi o compatimesc pe prietena ta.....chiar imi pare rau ca trece prin astea...dar asa e viata....trebuie sa trecem si prin faze de acest gen
...ce e important e sa invatam ceva din aceste experiente si data viitoare sa fim mai intelepte....oricum nu prea sunt cuvinte sa o compatimesti
.....doamne viata asta cate ne mai ofera....si totusi nu am simti ca traim daca nu am avea si astfel de sentimente.....(cel putin asa cred eu)