[CrisetenO]

Salut fetelor!

Si eu sunt de acord cu tine, Pufik, in sensul urmator: nu trebuie sa faci nimic din sila/ din obligatie. In momentul in care ceva devine o obligatie, nu se mai face din suflet! De aceea si Postul e pentru mine ceva pe care incerc sa-l tin cum trebuie de fiecare data, dar nu mereu reusesc. Nu e foarte greu sa ma abtin de la mancare, dar e greu sa nu ma gandesc la ea. Cred ca momentul in care reusim cu adevarat sa tinem Post fara sa observam ca il tinem este momentul atingerii unei stari de echilibru spiritual in bine.


Ce inseamna asta? Pai pe de o parte, sa nu trebuiasca sa ne infranam de la a spune un cuvant aspru, ci pur si simplu sa nu avem cuvinte aspre in vocabular. Sa nici nu ne gandim sa spunem acel lucru. Pe de alta parte, pe plan culinar, inseamna sa nu ne gandim la ce vom manca, pur si simplu sa mancam fara griji si fara lacomie, si sa multumim pentru mancarea noastra, orice ar fi ea. Cand dam de pomana, sa nu stie stanga ce face dreapta: sa nu tinem un buget a ceea ce dam.

Ei bine, eu inca nu reusesc sa fac asta. Vi s-a intamplat sa reusiti, macar pentru un interval mai scurt decat 40 de zile?

Cu mult drag,
Cristina