Dragele mele slabute,
Am tot stat si am urmarit acest forum si m-am minunat de prieteniile care se leaga aici.
Oare in viata reala daca ne-am fi vazut si vorbit ,tot la fel ar fi fost?Sau mandria ,egoismul nostru nu ne-ar fi lasat sa recunoastem ca pana la urma toti suntem oameni si avem slabiciuni si calitati?
Deseori intalnim oameni care rad cand vad o persona mai plinuta (in cazul nostru) si se distreaza pe aceasta tema ca si cum ei nu ar avea nici un defect.
Si in viata de zi cu zi nu mi-a placut sa rad de necazul altuia si ,am incurajat decizia oamenilor de a face ceva maret ,chiar daca se vedea ca nu este posibil.Urasc barfa si nu dau prilej sa se continuie discutia cand unei persoane i se intampla ceva rau.
Voi ce credeti ar fi avut succes aceste relatii de amicitie?
Acest forum scoate bunatatea din noi?E un fel de eliberare a gandurilor noastre si dorinta de a trai fara ranchiuna ,invidie si nepasare?
Va imbratisez cu drag!