Anterior postat de jolye79
Am postat din nou meniul de ieri, intrucat am avut bunavointa sa-l completez putin....
Ieri a fost prima zi din viata mea de nefumatoare (deci azi e a doua - bravo mie!) si am cazut putin in capcana rontaielii; la pranz am savurat o tableta de ciocolata cu menta, iar seara...se vede, am cedat de-a binelea. E, totusi, o mare greseala, de azi nu mai fac asa, fumatul nu are nicio legatura cu rontaiala, am dat vina pe starea de agitatie provocata de privarea de nicotina ca sa-mi satisfac o pofta culinara. Prin urmare, dupa ce-am mancat biscuitii, m-am simtit exact la fel.
Sa devii nefumator nu este chiar asa de greu cum ma asteptam. Ieri am avut un usor vajait in urechi, ochii...putin impaienjeniti, nu stiu cum sa spun, ca si cum as fi avut ace in ei, si o stare de calm neasteptata. Da, am fost nesperat de calma, respiram adanc de cate ori imi flutura in cap vreo idee fumeganda, m-am gandit non-stop la fumat (atat de intens, incat uneori nici nu-mi dadeam seama ca cineva vorbeste cu mine), la cat de mult fumam (20-30 tigari pe zi), la cum fugeam de copiii mei ca sa-mi fumez viata, la cum ma apucau nervii cand nu puteam fuma si deveneam extrem de artagoasa cu familia mea (ma feream de socrii si de tatal meu) si nu-mi doream decat sa plece toti si sa ma lase singura, sa pot fuma. Si cu cat ma gandeam mai mult, cu atat mi se intarea convingerea ca este cel mai inteligent lucru pe care l-am facut pana acum.
Cum spuneam, nu ma asteptam sa fie asa de simplu. Azi ma simt mult mai bine, deja drogul se elimina din corp putin cate putin, in curand o sa scap de raul asta fizic - deranjant, dar suportabil; chiar daca am rezolvat-o cu psihicul care a spus NU pentru totdeauna tigarilor, corpul inca cere nicotina; asta e, problema lui!
Ca o concluzie, sunt incantata ca sunt din nou (dupa 14 ani) nefumatoare.
|