[curcubitza]

PROTEINELE SI BOLILE CARDIOVASCULARE

Bolile cardiovasculare au încetat să mai fie un semn de bătrâneţe şi constituie o problemă acută a adultului trecut de 40 ani, cu un stil de viaţă „modern”, adică nesănătos, în care ritmul şi conţinutul meselor şi exerciţiul fizic sunt privite cu superficialitate în favoarea stresului, fumatului, sedentarismului şi alimentaţiei dezechilibrate. Cea mai bună dovadă că aceste „rele” merg mână în mână este faptul că au primit un nume, la fel de modern ca şi timpurile pe care le trăim, adică sindromul X-metabolic! Termenul defineşte asocierea mai multor disfuncţii metabolice: dislipidemie (grăsimi crescute în sânge), obezitate şi hipertensiune.
Chiar dacă manifestările sunt foarte discrete şi uşor de trecut cu vederea (ce mare lucru câteva kilograme în plus) consecinţele sunt dintre cele mai grave pentru că boala „tace şi face”. Şi aici atrag atenţia în special domnilor, pentru că ei sunt principala victimă a acestui sindrom, încadrându-se în tabloul clasic al bărbatului trecut de 40 ani, cu o viaţă profesională activă şi de multe ori stresantă, cu mese neregulate, luate la ore târzii, bogate în grăsimi şi, de ce nu, stropite şi cu un pahar de alcool, de cele mai multe ori fumător şi, dacă nu obez, cu siguranţă supraponderal, cu o burtică bine reprezentată (nu de alta, dar aşa îi stă bine unui om de afaceri prosper).
Ei bine, vă înşelaţi! Aşa-zisa prosperitate vă afectează iremediabil inima! Kilogramele în plus sau colesterolul ridicat (şi nu doar ele…) afectează întregul aparat cardiovascular, iar boli precum hipertensiunea, boala coronariană, ateroscleroza şi infarctul miocardic se dobândesc pe parcursul vieţii şi arată „grija” pe care o avem faţă de noi înşine.
Vreţi să trăiţi fericiţi pînă la adânci bătrâneţi? Atunci învăţaţi să vă preţuiţi inima!
De ce trebuie sa ne ferim! Factorii de risc ai bolilor cardiovasculare

• categoria I: fumat, dietă bogată în grăsimi, LDL – colesterol crescut şi hipertensiune (factori determinanţi ai bolilor de inimă);
• categoria II (factori predispozanţi): diabetul tip II, sedentarismul, obezitatea, menopauza;
• categoria III (factorii asociaţi, ce nu pot fi influenţaţi): vârsta, sexul masculin, antecedentele familiale de boli cardiovasculare.

Spuneti nu grasimilor din sange!
Alimentaţia bogată în grăsimi saturate (de origine animală) alături de factorii predispozanţi genetici, endocrini (bărbaţii, dar şi femeile la menopauză), vârstă mai mare de 45 ani, sunt cauzele nivelului crescut de colesterol (hipercolesterolemie). Cele două fracţiuni ale colesterolului sunt şi ele imporante: HDL – colesterolul crescut este un factor de protecţie antiaterogenic, în timp ce LDL – colesterolul crescut măreşte riscul de boli cardiovasculare.
Profilul lipidic recomandat unui adult sănătos este:
- colesterol total sub 200 mg/dl
- LDL – colesterol sub 130/dl (sub 100 mg/dl la diabetici)
- HDL – colesterol peste 35 mg/dl (peste 50 mg/dl la femei)
- trigliceride sub 200 mg/dl
Valorile colesterolului între 200-239 mg/dl sunt considerate la limită şi deja peste 240mg/dl vorbim de hipercolesterolemie.
Pentru a fi relevantă, proba de sânge din care trebuie titrat colesterolul poate fi recoltată în orice moment al zilei, în timp ce trigliceridele se măsoară la 8-12 ore după masă.
Valorile trigliceridelor sunt invers proporţionale cu ale HDL – colesterolului; de obicei aceia care au trigliceridele crescute au şi HDL – colesterolul scăzut.
Pe lângă o dietă bogată în grăsimi şi zahăr trigliceridele pot fi crescute şi datorită altor cauye precum: diabet netratat (sau nedescoperit), hipotiroidismul, afecţiuni renale cronice, boli hepatice, obezitate, consum de alcool.
Alimentele care favorizeaza un colesterol ridicat. De ce trebuie sa ne ferim?

Grăsimile din alimente pot fi saturate (de origine animală) sau nesaturate (vegetale), acţionează diferit asupra lipidelor din sânge putând contribui la creşterea diferitelor fracţiuni din colesterol (LDL sau HDL) şi au în final efect pozitiv sau negativ asupra sistemului cardiovascular:

• acizii graşi saturaţi (din lapte, unt, brânză, carne) cresc colesterolul total, LDL şi HDL colesterolul.
• acizii graşi ω-6 nesaturaţi (din uleiul vegetal) scad colesterolul total, LDL şi HDL – colesterolul.
• acizii graşi ω-3 nesaturaţi (din uleiul de peşte şi peştele oceanic) nu afectează colesterolul total, cresc LDL – colesterolul cu 5-10 % şi scad trigliceridele cu 25-30 %. Diminuarea trigliceridelor depinde de doză – cu cât consumăm mai mult produse oceanice, cu atât vom avea trigliceridele mai scăzute, creşterea LDL – colesterolului trecând pe planul secund.
• acizii graşi mononesaturaţi – forma „CIS” (din uleiul de măsline) scad colesterolul total, LDL – colesterolul şi trigliceridele asemănător acizilor graşi ω-6.
• acizii graşi mononesaturaţi – forma „trans” sunt rezultatul procesului industrial de hidrogenare al grăsimilor lichide (uleiul vegetal) pentru a fi transformate în grăsimi solide (margarină). Acizii graşi „trans” pot fi găsiţi şi în unt, lapte, carne de vită, snack-uri, prăjituri. O dietă săracă în acizi graşi saturaţi este obligatoriu şi în trans-acizi. Efectul lor este de a creşte LDL – colesterolul şi a scădea HDL – colesterolul.
• colesterolul alimentar determină creşterea colesterolului sangvin şi a LDL – colesterolului, însă într-o proporţie mai mică decât acizii graşi saturaţi. De aceea, consumul moderat de ouă (bogate în colesterol) este permis în cazul persoanelor cu hipercolesterolemie în detrimentul produselor lactate sau al cărnii roşii.

Produse alimentare cu rol în metabolismul lipidic

1. Fibrele alimentare trebuiesc consumate în cantitate de 25-30 g/zi, din care 6-10 g să fie fibre solubile pentru a putea beneficia de efectul lor de reducere, atât a colesterolului total din sânge, cât şi a LDL – colesterolului. Sunt recomandate 5-6 porţii de legume sau fructe zilnic sau 5-6 porţii de cereale integrale. Cea mai sigură alegere sunt legumele, pe cât posibil consumate crude.
2. Alcoolul determină creşterea atât a trigliceridelor, cât şi HDL – colesterolului (cel „protector”). Datorită acestui ultim efect, consumul moderat de alcool (1-2 pahare/zi) poate scădea riscul de infarct miocardic.
3. Cafeaua determină creşteri minore ale colesterolului total, LDL şi HDL – colesterolului. Faţă de cafeaua filtru, prepararea cafelei prin fierbere directă are ca rezultat o creştere mai mare a colesterolului sangvin. Relaţia consum cofeină-colesterol crescut se datorează mai degrabă stilului de viaţă dezordonat pe care îl au majoritatea băutorilor „înrăiţi” de cafea: mese bogate în grăsimi, fumat, sedentarism.
4. Antioxidanţii (vitaminele A, E, C). Stresul oxidativ al LDL – colesterolului la nivelul pereţilor vasculari determină apariţia de leziuni de ateromatoză, precursoarele afecţiunilor trombotice (înfundarea vaselor de sânge). Vitamina E, C, β-carotenul, seleniul, magneziul şi grăsimile mononesaturate sunt antioxidante spre deosebire de fier, cupru, zinc şi grăsimi saturate care cresc oxidarea LDL – colesterolului.
5. Calciul. Creşterea aportului de calciu în special în cazul femeilor la menopauză este o metodă de prevenire a osteoporozei, dar are şi un efect benefic de reducere a lipidelor sangvine.
Ce trebuie sa mancam daca suferim de boli cardiovasculare?

Este un tratament complex care presupune modificarea stilului de viaţă: dietă, exerciţiu fizic, renunţarea la fumat – măsuri care duc în mod spectaculos la normalizarea lipidelor sangvine, fără a fi nevoie uneori de nici un fel de medicamente.
Alimentaţia echilibrată stă la baza acestui complex de măsuri şi presupune o serie de reguli de bun simţ pe care ar trebui să le aplice orice persoană ce ţine la sănătatea ei:
- eliminarea oricărui tip de grăsime care se întinde pe pâine (unt, margarină, brânză);
- evitarea sau reducerea consumului de carne şi preparate din carne, în special cea roşie;
- folosirea sosurilor fără grăsime (evitaţi maioneza, sosurile de brânză, sosurile gata preparate);
- aplicarea metodelor prin care poate fi scăzut conţinutul de grăsime al unui aliment (degresarea cărnii, aruncarea pielii de la pui şi peşte);
- înlocuirea alimentelor complete cu variantele lor sărace în grăsimi (light).
Deoarece grăsimile animale reprezintă 2/3 din totalul grăsimilor alimentare, acestea trebuiesc restricţionate în avantajul cerealelor, legumelor, fructelor, cărnii slabe (în special pui şi peşte) şi produselor lactate slabe. În completare, trebuie crescut consumul de fibre şi scăzut consumul de produse industriale semipreparate sau frumos ambalate, datorită conţinutului mare de grăsimi şi sare.
De cele mai multe ori inima nu doare, însă ea munceşte din greu să pompeze sângele prin nişte artere aproape înfundate de grăsime, înconjurată până la sufocare de „pernuţe” galbene şi pufoase. Stă la îndemâna voastră să o ajutaţi ca să rămână sănătoasă şi puternică pentru cât mai mult timp, deoarece un stil de viaţă echilibrat, chiar dacă nu ne oferă tinereţe veşnică, ne scuteşte de suferinţele şi tristeţea inerente oricărei boli.