Îmi fac rapid puțin timp pentru jurnal, azi ca niciodată n-am avut net mai prost și timp mai puțin pentru relatarea zilnică.
Două aspecte importante. M-am cântărit și măsurat și rezultatele sunt optimiste. Iar al doilea lucru important este că azi am mâncat foarte mult, prima zi de când am început dieta în care am depășit 2000 de kcal (2.150 kcal sau pe acolo). Dar nu-i bai, de mâine revin la 1500-1600 unde mă simt bine.
Deci:
1. Cântarul mi-a arătat azi 53,4 kilograme, asta însemnând că în ultimele 9 zile am slăbit 1,4 kg. Mă bucur mult. Ce să zic, nu-i rău, nu-i rău deloc. Nu mă așteptam să fie așa de bine, că doar am mâncat în fiecare zi pe săturate și media zilnică de calorii în ăste 9 zile a fost de vreo 1.500. Dar sportul, și sportul a fost mai mult, așa că legile naturii au funcționat țais.
Centimetrul mi-a arătat valori mai mici la sâni, talie, abdomen, șolduri și coapse, iar la restul - măsurile au rămas neschimbate (sau au crescut, cum e cazul antebrațului, care s-a umflat cu 0,50 cm, de mușchi, sper).
Așadar:
Bust - 85,50 cm (87 cm pe 26 martie - fetelor, rămân fără sâni)
Talie - 62,30 cm (63,40 data trecută)
Abdomen - 76 cm (77 în urmă cu 9 zile)
Șolduri - 92 cm (92,70 în urmă cu 9 zile)
Coapse - 51,50 cm (53 data trecută - aici e cea mai mare scădere de pe tot corpul)
2. Deci azi am băgat în mine, în special la cină, de parcă nu mai văzusem mâncare. Și-i ciudat, că mesele mele de azi au fost consistente și nu mi-a fost foame... Doar apetit foarte ridicat. Așa mi se întâmplă în perioada asta a lunii, de după ovulație, când îmi crește considerabil pofta de mâncare.
La micul dejun am avut cerealele integrale cu laptele de soia și câteva prune uscate, gustare mere și portocale, la prânz am făcut paste cu legume la cuptor și am mâncat cam multișor, vreo porție și jumătate (asta însemnând, pe lângă legume și 10 ml de ulei de măsline, vreo 100 de grame de paste uscate) iar la cină programasem salată verde cu tofu.
Dar socoteala de-acasă nu se potrivește cu ce-i în târg, că Seb a zis să coacem o pâine integrală pentru humusul ce-l voi face mâine și așa că am făcut pâine (cam 400 de grame de făină integrală și 150 de gofio de grâu, asta este o făină prăjită, ceva specific guanche, aborigenii canario). Iar cum aluatul a ieșit mai mult, am făcut și câteva turtițe pe plită (doamne ce bune au ieșit, că de data asta am pus și puțină drojdie și le-a făcut moi ca o cârpă). Și am mâncat vreo două turtițe, când s-a făcut pâinea - vreo patru felii (am copt-o într-o tavă scurtă de cozonac), vreo doi cartofiori copți la cuptor (era cina lui Seb, cartofi copți cu unt și pătrunjel, eu am băgat doar cartofi).
Cunoașteți sentimentul când mănânci și nu te poți opri, te mai duci pe canapea sau la calculator dar tot te-ai mai întoarce în bucătărie. Așa am făcut. Și mai dă-i cu muștar Dijon pe pâinea caldă, mai întinge în ulei de măsline, mai o roșie, mai o alună, uite cum s-au adunat peste 2000 de kcalorii. Sunt o păcătoasă a mâncării. Și cea mai rea parte nu e că am mâncat, ci că sunt plină și nu mai am chef și putere de sport. Acum e ora 21.20 și n-am alergat, n-am făcut nici aerobicul. Doar gimnastica de azi-dimineață poate intra la categoria activități sportive pe ziua asta. Nu-i nimic, o consider zi de răsfăț, deși cred că ar fi fost mai incitant dacă aș fi plănuit-o.
@AlexandraAndreea: Salutare și bine-ai venit în jurnalul meu. Sper din tot sufletul să-ți fie de folos timpul pe care-l petreci aici, citind gândurile mele. Vreau să înțelegi însă un lucru: nu sunt deloc un model de virtute, nu-s un guru al sportului și nici o entitate a dietelor de slăbit. Mă flatează enorm că îmi ceri sfaturi sau că îmi spui c-o să te inspiri din meniurile mele, dar mă și jenează, știind că sunt atât de departe de perfecțiune, de imaginea ideală pe care ți-o inspir eu.
Punctual, o să-ți spun:
-yoga este o chestie foarte faină, te ajută să te împaci mai bine cu universul, să găsești armonia în tine și în jurul tău; te relaxeză și te ajută să meditezi asupra vieții tale și vieții în general. E mai mult ceva spiritual decât fizic iar sfatul meu este să mergi la cursuri de yoga dacă ești doritoare să faci asta, și nu să începi în fața calculatorului, cu clipuri de pe Youtube. Pentru că toată ședința e mai mult terapie decât sport, iar dacă începi ca novice, acasă, pierzi toată ideea, te plictisești rapid de exerciții și posturi și zici că yoga nu-i pentru tine, etc.
-cărțile, literatura, fiind o formă de artă, sunt supuse subiectivismului. Așa că ce mie îmi place, pe tine te poate lăsa rece, să te indispună sau să te plictisească/obosească. Mi-a plăcut mult Scrinul Negru de Călinescu, dar nu știu dacă să ți-l recomand, adică e genul foarte descriptiv, e totuși un roman balzacian. Apoi, m-au impresionat Changi (King Rat) de Clevell, La răscruce de vânturi de Bronte, Mama noapte de Vonegut, Minunata lume nouă de Huxley, Punct. contrapunct tot de Huxley, 1984 de Orwell, Pe aripile vântului de Mitchell. Pe asta din urmă am citit-o în săptămâna de cură de purificare Oshawa, iar când vedeam cum Scarlett se luptă cu foametea din timpul războilui și de după, din perioada de reconstrucție, parcă cu mai mare recunoștință îmi mâncam bolul de terci sau de orez.
-cu părul meu e poveste lungă de 13 ani de zile. M-am tuns prima dată periuță în clasa a 9-a și de atunci de vreo 20 de ori și mai bine, poate. De un an mă tund constant la zero, doar de vreo trei luni nu-l mai tunsesem decât în părți și crescuse gen punk. Prea punk. Seb a propus să-l dăm jos așa că am băgat mașina de tuns în el. Sunt conștientă că multora nu le place și mulți chiar îmi zic
da, ești interesantă, dar cred că ai fi mai drăguță cu părul lung. Numai că mie nu-mi place cum îmi stă cu părul lung, e subțire, se elctrizează repede, nu-i nici drept, nici ondulat și singura dată când stă bine e pe podeaua din baie, tăiat
Acum trebuie să-l tund, că în trei săptămâni a crescut cam mult.
Când o să-mi fac puțin timp, o să intru în jurnalul tău să te cunosc mai bine. Pace și drum ușor în găsirea echilibrului
@pasiune: tulai, Ana, ce de vorbe frumoase mi-ai scris, că toată m-am înroși și m-am fâstâcit de numa-numa. Dar le-ai ghicit pe toate. Am zis că dacă ar exista un borcan ce se închide ermetic în care poți conserva sentimentele, trăirile, stările, promisiunile și curajul dintr-un anumit moment, apăi aș cumpăra un bax de astfel de borcane. De dormit n-am dormit ca un îngeraș că am văzut ultimul episod din Dr.House și acolo ei trataseră un criminal în serie ce-și mânca victimele iar asta m-a cam speriat, că nu suport nici gândul la un astfel de rău. Dar n-am visat asasini sângeroși, ci, ghici ce, dap, chiar mâncare, iar mâncare. Se făcea că cumpăram prăjituri de la cofetărie. Cred că ar trebui să-mi fac o prăjitură într-una din zilele următoare, ca să scap și de frustrarea asta din subconștientul meu.
@zozolina: mie îmi dă energie dimineața, ca să fac gimnastica, limonada neîndulcită. Dacă stomacul și dieta de mămică îți permite, poți încerca. De nu, altă chestie care dă energie și e mai blândă decât lămâia e mierea în combinație cu scorțișoara. Ori amestecate într-o ceașcă de apă fierbinte, ori simple, o linguriță de miere cu praf de scorțișoară presărat deasupra. Mobilizează-te, doar de tine depinde să-ți faci obiceiuri sănătoase!
