Citat:
Anterior postat de pasiune
Hola Janeline  ,
Ce masuratori de vis!   Felicitari!
Si eu incep sa scad usor usor in masuratori caci blugii imi sunt deja largi la talie si solduri, aproape pica. Si abia i-am luat!  D'apoi cand s-or mai lasa un pic...
Ma simt foarte lejera cu toata ca Dl. Cantar imi arata doar -200g azi fata de duminica.
Legat de calorii, intotdeauna cand vad ca "stagnez" cu greutatea sau ca am pofta de o chestie anume, mananc intre 2200-2500 kcal iar a doua zi intre 500-800 calorii. E o tehnica veche luata din lumea sporturilor pentru a relansa metabolismul. 
Cand ai timp, pune-mi si mie o reteta de turtite si de covrigei te rog !  Salivez de fiecare data cand descrii ce bunataturi ai mai gatit! Eu la cura nu am voie cereale care contin gluten dar ma duc si iau faina FARA gluten sa-mi fac retetele si sa mananc in zilele de post.
Cu drag, 
Ana |
Bună, Ana!
-200 de grame de pe o zi pe alta? Sau n-am înțeles și e vorba de măsurarea săptămânală? Știu că te stresează într-o oarece măsură cântarul, dar dacă ai scăzut în centimetri, bucură-te. Nici nu e nevoie să-ți mai spun eu asta, că știi mai bine ca mine, dar relaxează-te, nu te mai gândi la kilograme, ele o vor lua la vale când le vine timpul. Deocamdată are ce să te satisfacă, ai rezultate cu micșorarea măsurilor la haine
Știi că eu am slăbit doar 200 de grame în 10 zile de detoxifiere Oshawa și chiar m-a indispus o leacă. Așa încât săptămâna de după nici nu mi-a mai păsat de kilograme că am văzut că-s mai suplă, Seb îmi ziceam mereu că e vizibil că slăbesc, așa că ieri m-am dus să mă cântăresc cu gândul că nici nu-mi mai pasă ce valoare arată. Da, mi-a făcut o mare bucurie că am ajuns să cântăresc 53,4 kg, dar asta nu e nimic pe lângă ce-am simțit când am văzut centimetrul că-mi arată la coapsă 51,5 iar la șolduri 92 cm.
Legat de tehnica de relansare a metabolismului într-o fază de stagnare, mulțumesc tare mult că mi-ai zis, nu știam și acum simt că am o armă puternică lângă mine pentru o posibilă perioadă de platou (că mă cam aștept să se întâmple).
Covrigii se fac foarte simplu, dar te cam solicită la frământat. Poți folosi alături de făină integrală de grâu și alte cereale care-ți plac (și care n-au gluten), fierte sau dacă sunt fulgi, doar înmuiați în apă. Adică poți pune mei fiert, eu am pus vreo 100 de grame de mei la 400 de grame de făină de grâu, și au fost mai dulci decât în mod normal. Sau fulgi de hrișcă, nu știu cum stau cu glutenul, înmuiați și apoi încorporați în aluat. Așadar, sare dizolvată în apă călduță (eu puneam cam 300 de ml de apă pentru vreo jumătate de kilogram de făină/cereale sau mai puțin dacă aveam și fulgi înmuiați în apă) și faci coca. Eu n-am folosit drojdie sau agenți de dospire, că în regimul Oshawa nu sunt permise, dar n-a contat, că și a doua zi covrigii erau moi și proaspeți. Vezi să nu fie coca prea tare, că atunci sigur poți să-ți rupi vreun dinte după ce se răcesc covrigii. Mie prima experiență mi-a ieșit nasoală, că am pus puțină apă la aluat, și când rulam covrigul, se făcea ca un tub, căpăta gaură pe mijloc.
Așa, să revin. Frămânți vreo 15-20 de minute aluatul, îl lași vreo jumătate de oră să se odihnească, așa, de chimie, că cică se întâmplă ceva de bine cu cerealele, apa și sarea, deci chiar dacă nu are ce să dospească, trebuie să stea o jumătate de oră. Eu când mă grăbeam, o lăsam și doar 15-20 min. Apoi iei aluatul, îl pui pe blatul de bucătărie ce a fost presărat cu puțină făină, îl mai frămânți puțin, dacă e prea tare îți uzi de câteva ori mâinile și-l mai înmoi, dacă e prea moale mai încorporezi ceva făină. După asta, îl împarți în părți egale, din vreo 500 grame de făină îți ies vreo 12-14 biluțe cam cât o mandarină mică. Vezi tu, experimentezi. Iei biluțele pe rând și le dai forma aia de cârnăcior, le rulezi până ajung de grosimea dorită de tine (că nu mai crește la copt, așa că poți să faci covrigii exact cum vrei de groși) și apoi lipești capetele.
Înainte să pui covrigii în tava deja încinsă a cuptorului, vezi să aibă puțină făină pe fund, ca să nu se lipească. Dar oricum, când le dai forma, îi pui lângă tine pe blatul de bucătărie care e presărat cu făină, deci se lipesc ei singuri de ceva pudră. Poți să-i spoiești cu puțină apă și să presari ce semințe vrei, de mac, susan, pin, chimen, poate chiar sare. Îi dai la cuptor direct la 220 de grade și-i lași vreo 25 de minute. Dacă-i vrei mai prăjiți, temperatura cuptorului să fie pe la 250. Asta-i tot. Îi lași pe tavă până se răcesc și apoi îi păstrezi în pungi de hârtie sau de bumbac.
Să-ți zic cum am făcut turtițele de ieri. La aluat am folosit drojdie și pentru că era cam multă cocă pentru tava de cozonac, am format pâinica și restu de cocă am împărțit-o în biluțe ca pentru covrigi. Dar le-am întins cu făcălețul până s-au format turtițe de vreo 12-14 cm în diametru și vreo 5-7 milimetri grosime. Am dat drumul la un ochi de plită la nivelul 2 (din 6) - poți folosi și o tigaie anti-aderentă, nu pui deloc ulei - și am pus prima turtă. Câteva minute pe o parte, până se rumenește ușor, mai puține pe cealaltă parte. Vezi cum îți place. Prima mi-a ieșit cam tare, ca și când n-ar fi avut aluatul drojdie. Dar următoarele - moi cârpă, că deja avuseseră timp să se dospească. Poți să le faci cât de groase vrei tu, dar se mărește timpul de coacere. Eu le fac subțiri pentru că n-am răbdare, îmi plouă în gură. De cele mai multe ori, turtița se desprinde în două. Dacă o tai într-o parte sau pe jumătate, o poți umple cu ce-ai chef - guacamole, humus, etc.
Mult sport!