Re: Jurnalul lacramioara
 

Cu placere draguta..legat de calorii...nu tb sa scazi sub 1000 ..dar 1000 e minimum...iti recomand macar 1200....nu te infometa...stiu organismul la inceput joaca feste...asa cum recomanda si Slabuta trebuie sa ai 3 mese plus 2 gustari

Re: Jurnalul lacramioara
 

Buna Lacramioara :)>:D<! Bine te-am gasit in casutza ta :)!
Am venit sa-ti urez succes in a scapa de cele 21 kg! Bineinteles si o atentie de casa noua.......[*86*] [*1*]!
Imi pare nespus de rau ca ai trecut prin asa o pierdere de mare:(.Esti foarte puternica ca ai reusit sa-ti aduni fortele si sa o iei de la capat !
Felicitari pt.reusita de a nu mai manca dulciuri ! Si mie imi plac foarte mult.Cum ai reusit sa nu mananci o luna:-o:-o:-o? Le-ai inlocuit cu altceva?Cat ai slabit cu aceasta performanta :)?
>:D<>:D<>:D<

Re: Jurnalul lacramioara
 

Draga Maryg, multumesc pentru incurajare si pentru sustinere.

In ceea ce priveste dulciurile, cred ca numai Dumnezeu din cer m-a ajutat, iti spun la modul cel mai sincer ce si cum mi s-a intamplat:

Deci, eu sunt (de fapt am fost) o mare mancatoare de dulciuri, as fi mancat dulciuri la orice ora, in orice cantitate si nu mi-ar mai fi trebuit nimic. As fi dat bucuroasa orice mancare savuroasa pe o cutie de Toffefee sau pe o amandina sau pe un cozonac. Aveam momente de mancat compulsiv in care devoram 3 pragituri si o cutie de bomboane si un chec si inca as mai fi halit o ciocolata.
La birou, daca avea un coleg ceva dulce, ma infigeam imediat si papam macar o imbucatura.
Desigur ca, de-a lungul vietii mele reuseam sa am pauze de cateva zile, sau daca ma ambitionam chiar de 2 saptamani (acesta a fost maximul) insa aproape ca plangeam de frustrare si pofta in acest interval. Deci iti imaginezi cam la ce chinuri mi-am supus pancreasul care producea insulina in dementa, ma si mir ca ani de zile am reusit sa ma menting la o greutate medie de 68-72 KG.

Bun, dupa ce am nascut reusisem in 2 luni sa pierd 4 kg insa, din cauza ca am trecut printr-o alta perioada stresanta (mama prietenului meu a facut un accident cerebral si a fost un cosmar de nedescris pana a decedat saraca), am cazut iar in haotismul alimentatiei si al dulciurilor fara numar si am luat 5kg.

Vazand ca singura nu ma pot ajuta, am apelat la terapeutul meu care m-a scos la liman dupa pierderea fetitei mele si i-am spus ce am patit. Dupa vreo 4 sedinte in care nu mi s-a parut ca am facut nu stiu ce mare filozofie (insa el cica lucreaza cu subconstientul care stie singur ca sa faca dupa aceea) m-am oprit pur si simplu. Ieri s-au facut 4 saptamani in cap in care nu doar ca nu mananc dulce, dar , NU IMI MAI TREBUIE dulce. Adica nu mai am senzatia aceea de frustrare si de dorinta nestavilita. Vad toate bunatatile la care ravneam odata si pur si simplu nu le mai mananc pentru ca aleg sa nu o fac, nu stiu ce anume mi-a setat terapeutul asta in cap, dar a functionat.

E prima oara, in toata viata mea in care nu mananc dulce asa o lunga perioada de timp si in care daca am gustat de exemplu un varf de lingurita de inghetata, nu m-am aruncat apoi pe intreaga cutie.

In plus, m-am dus si la spovedit la biserica si cu toata rusinea i-am spus parintelui ca sunt un porc lacom care nu se mai opreste si nici nu m-a judecat nici nu m-a afurisit, doar mi-a zis sa am incredere ca de-acuma va fi ok si nu o sa mai mananc ca o nebuna.

Deci, ca a fost terapeutul, ca a fost Dumnezeu nu stiu, dar nu am facut nimic special ca sa ma opresc. Doar m-am oprit.

Re: Jurnalul lacramioara
 

Bun, vreau sa raportez ce prostie am facut aseara.

Ieri am facut greseala sa mananc mai nimic pana pe la 3, apoi la 6 am baut o sana si pe la miezul noptii m-a lovit o foame grozava incat am infulecat niste vita cu piure! Stiu, groaznic.

Azi mi-am propus sa nu mai repet greseala, o sa mananc suficient pe la 6 asa incat sa nu imi mai fie foame spre noapte.

Va pup si va tin la curent

Re: Jurnalul lacramioara
 

Re: Jurnalul lacramioara
 

pai mare grija ca ai facut exact cum nu trebuie

stiu ca stii! dar tot o sa repet:D micu dejun - cel mai important ca se ard caloriile peste zi, pranzul important- energie pana seara, cina- cat mai usoara ca sa se adihneasca stomacel cum trebuie.:)

Re: Jurnalul lacramioara
 

mi-am invatat lectia.
Am mancat acum la pranz o super salata de rosii cu castraveti si cu ceapa si branza telemea.
La cina intentionez sa mananc niste lactate ceva si gata

Re: Jurnalul lacramioara
 

Ce frumoasa poveste>:D< ! Si din fericire este una reala :)! Felicitari[*70*] !
Eu inca lucrez la acest capitol:).Bineinteles ca nu imi mai permit sa mananc la fel...dar tot mai am perioade,zile.....cand nu-mi mai pasa de nimic:-s....si parca constienta savurez in liniste delicatesele (doar dulciuri).
Deci doar gusti si nu mai continui ...nu?Super.....organismul are nevoie si de dulce,doar cu limita.
Si mie mi se intampla sa parcurg o zi foarte frumos si la final sa o dau in barax-(.Aseara m-am bagat in cerealele celor mici......erau asa de bune :">!Si cica eu nu mananc dulce:"> !

Re: Jurnalul lacramioara
 

Cel mai bine este sa ai langa tine o sticluta cu apa pe care sa o folosesti atunci cand iti vine pofta de ceva interzis sau iti este foame la ore nepotrivite (pe tot parcursul zilei).Chiar daca mananci bine peste zi o sa mai ai pofte:-s:-s:-s......asa ca e bine sa te inarmezi de pe acuma.Eu imi mai fac seara cate o cana mare cu ceai ;)....nu tine intodeauna dar functioneaza de cele mai multe ori:).
:-*>:D<

Re: Jurnalul lacramioara
 

Mi-am notat solutia cu apa. Tocmai acum tin langa mine o sticluta de jumate de litru din care tot sug. Ce e drept, nu imi e foame, dar stiu ca ma va razbi foamea asta pana la urma.

Azi am fost cumintica tare, am mancat un mar mare dimineata, o sana de 500 ml, o salata mare de rosii castraveti ceapa si 200 grame branza telemea si asta e. Apa

doamne, abia astept sa treaca macar o saptamana si sa vad ce imi arata cantarul.