Citat:
Anterior postat de amd1809
 )))...
Mie caracatita mi se pare o carne foarte satioasa. Am mancat la un moment dat dintr-o portie (cca. 300 g) de caracatita marinata 2 persoane si ne-am saturat si a mai si ramas in farfurie.
Dar, nu sunt nici eu de acord cu mancarea cruda expusa la intrarea in restaurant. Vreau sa-mi vad carnea in farfurie gata decorata si pregatita pentru a fi mancata. Nu pot nici macar pestii vii din supermarketuri sa-i cumpar. Sunt carnivora, dar am o limita. Imi e teama ca ma voi alege la un moment dat cu un acvariu plin de pastravi, macrou etc.
Ai fost vegetariana?!?!? Cum ai reusit? Eu reziste 2-3 zile fara carne, dar trb sa am ceva lactate macar, sau oua. Jos palaria ca ai putut, desi sunt de parere ca trb sa ne folosim intreaga dantura atunci cand mancam  ! |
Pentru mine e tortură să văd pește viu aruncat pe gheață. În clipa aceea urăsc, dar în adevăratul sens al cuvântului natura omului. În fine... în acest plan am o problemă cu „stăpânirea”.
Apoi am fost lacto-vegetariană în două etape. Odată 6 luni și am ajuns să nu mă mai pot ține pe picioare și să cad jos la orele de sport. Mă făceam palidă și mi se tăiau picioarele. Am ales drumul acesta din revoltă și ciudă. Am avut o iepuroaică pe care o voiam ca pet, apoi când a făcut puiuți îi mânca, ai mei au dat-o unui prieten să o... să o taie și să o mănânce.
Am fost lacto-vegetariană când am mai crescut, vreo 11 luni, și îmi dădeam seama că Paștele e macabru, că noi suntem teribili pentru toți mieii tăiați, pentru căprioare. Nu înțeleg nevoia asta de variație, nevoia de „delicatețuri”- nu ne putem opri la porc, pui și ...dacă neapărat e nevoie, vită? dar: iepuri, căprioare, vânat etc. !?
Mi-a luat mult timp să îmi dau seama că nu e vina mea că un porc trebuie să fie sacrificat pentru ca eu să fiu sănătoasă.
Cât am fost lacto-v. m-am îngrășat pe puțin 10-13 kilograme.
Încă încerc să ajung la un echilibru și o înțelegere a nevoilor noastre. Nu-s carnivoră convinsă. Nu consum „delicatețe” și nu încerc extravaganțe culinare.
Sunt în stare să mă iau cu tine la bătaie dacă vii și-mi spui că își place vânătoarea și consideri că e un sport, că e normal să te duci în mediul animalelor, să le iei prin surprindere și să le omori ca un laș, fără să le dai ocazia de a se proteja. Leul ucide cu un motiv, ca să trăiască... noi? pentru „delicatețe”, carnea de căprioară e... „moale”.
Eu, când sunt pe ale dealuri și prin ale păduri e plin de căprioare. Atât de ... inofensive și gingașe, imi dă o nemaipomenită stare de bine prezența lor, spre deosebire de prezența oamenilor.
În fiiiiine, vai ce m-am întins! sunt convingeri personale. După cum spuneam încă îmi caut împăcarea.
