Salut, Anca!
Nu prea am multe de adaugat pentru ca deja fetele au zis mai tot ce as fi zis eu, insa un lucru vreau sa adaug. Si eu am inceput sa slabesc dupa ce un amic (nu am fost niciodata mai mult decat atat, dar aveam tot a existat intotdeauna un respect mutual intre noi) a facut un comentariu care m-a ranit si m-a socat, chiar daca nu era despre mine. El si fratele meu discutau despre o cunostinta a lor -- o fata -- si amicul tocmai zicea ca a vazut-o cu cateva zile inainte si ca i s-a parut ca s-a ingrasat din nou. Fratele meu i-a luat apararea zicand ca dimpotriva slabise in ultimul timp, dar ca are probleme acasa si e mult mai greu atunci sa slabesti. La care amicul a spus: "Nu, e o chestie foarte simpla. Nu mananci, slabesti. Mananci precum o balena, te ingrasi. Asta e: e foarte simplu."
Atunci mi-am dat seama ca de fapt el o vedea pe fata asta ca pe o fiinta fara vointa, care nu e in stare sa faca un lucru atat de simplu din punctul lui de vedere. Mi-am dat seama ca prin asociatie probabil gandeste la fel despre mine. E o diferenta intre atractie si respect, dar mie mi se pare ca asta nu prea e respect deloc.
In fine, 40 de kg mai tarziu cand m-am intalnit cu el (pentru prima oara de cand incepusem cu dieta) i-au iesit ochii din orbite si a recunoscut ca am slabit. Mutra lui... moment nepretuit
. Increderea pe care am dobandit-o insa si sanatatea mea sunt cu mult mai pretioase, si sunt castigurile care vor ramane.
Chestia e: nu-ti pierde timpul si nervii pentru altii, Anca! Ai sa vezi ca daca te comporti ca o regina, fara sa-ti pese de el, are sa se impiedice in sireturi incercand sa-ti intre in voie. Ca si in multe alte domenii: in momentul in care te opresti din cautat gasesti ce ti-ai dorit.
Cu mult drag,
Cristina